Datele din primul semestru al anului 2026 indică o schimbare structurală în fenomenul insolvenței din România, prin care reorganizarea judiciară a devenit modalitatea dominantă de gestionare a dificultăților, în detrimentul lichidării. Numărul procedurilor de insolvență a crescut cu 43,1% față de perioada similară din 2025, în timp ce numărul falimentelor a scăzut cu 42%. Această evoluție reflectă aplicarea Legii nr. 216/2022, care a transpus Directiva (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă în dreptul intern.
Valoarea activelor imobilizate ale societăților intrate în proceduri colective a cunoscut o creștere masivă de 216%, ajungând la 3,35 miliarde lei, comparativ cu aproximativ 1,06 miliarde lei în semestrul I al anului 2025. În acest context, creditorii chirografari se confruntă cu o vulnerabilitate juridică și fiscală majoră. Deși regulile de vot și ierarhia distribuirilor sunt puncte de analiză obișnuite, problema centrală este asimetria de tratament fiscal ce apare în urma reducerii de creanță prin planul de reorganizare confirmat.
Din punct de vedere fiscal, pierderea suferită de creditor prin reducerea creanței este deductibilă, iar baza de impozitare a TVA poate fi ajustată. Totuși, la nivelul debitorului, reducerea creanței este înregistrată ca un venit contabil impozabil, deoarece Codul fiscal nu prevede nicio derogare pentru veniturile rezultate din stingerea datoriilor prin plan de reorganizare. Acest impozit pe profit constituie o creanță curentă, care are prioritate de plată față de programul de plăți stabilit în cadrul procedurii de reorganizare.
Această asimetrie înseamnă că sacrificiul financiar făcut de creditorul chirografar contribuie direct la finanțarea unei creanțe bugetare care nu ar fi existat fără implementarea planului. În cazul în care această creanță bugetară rămâne neplată și depășește anumite praguri, ea poate deveni temei pentru deschiderea procedurii de faliment. Astfel, mecanismul de reorganizare, care urmărea evitarea lichidării, poate declanșa indirect procesul de faliment din cauza obligațiilor fiscale născute prin reducerea creanțelor.
Poziția creditorilor chirografari este influențată și de mecanismele de vot, unde categoria lor poate funcționa ca un bloc de legitimare, dar nu și ca unul de blocaj prin simpla pasivitate. Conform Deciziei nr. 28/2022 a Înaltă Curții de Casație și Justiție, absența la vot nu constituie o opoziție, ceea ce face acceptarea planului mai dificilă într-o categorie dispersată. În plus, introducerea finanțărilor noi cu rang privilegiat la nivelul art. 161 din Legea nr. 85/2014 diluează suplimentar poziția creditorilor chirografari.
Evoluția procedurilor de insolvență are loc într-un cadru macroeconomic în care indicatorii de stabilitate sunt monitorizați constant. De exemplu, în primele nouă luni ale anului 2026, deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB, în timp ce nivelul investițiilor a depășit 107 miliarde lei. Aceste date oferă un fundal economic pentru analiza modului în care restructurarea datoriilor și gestionarea creanțelor fiscale influențează sănătatea financiară a companiilor și a statului.