Asociația Energia Inteligentă (AEI) a prezentat un document prin care propune cinci direcții strategice pentru viitorul program de guvernare al țării. Prin intermediul președintelui său, Dumitru Chisăliță, organizația recomandă implementarea unor măsuri menite să crească productivitatea resurselor și să favorizeze dezvoltarea activităților cu valoare adăugată mai mare în România. Documentul, publicat duminică, 11 octombrie, pune accent pe necesitatea îmbunătățirii managementului resurselor și pe reducerea risipei în cadrul politicilor economice naționale.
Analiza realizată de AEI evidențiază o problemă structurală legată de productivitatea resurselor, un indicator care măsoară valoarea produsului intern brut raportată la consumul intern de materiale, inclusiv resursele extrase și materialele importate, fără exporturile. Conform datelor Eurostat pentru perioada 2000-2025, productivitatea resurselor în România a stagnat, în timp ce la nivelul Uniunii Europene acest indicator a cunoscut o creștere de aproximativ 50%. Organizația avertizează că o creștere a PIB-ului nu garantează prosperitatea dacă nu este însoțită de investiții tehnologice și de o competitivitate sporită.
O componentă centrală a propunerilor vizează modul în care România valorifică resursele naturale și materiile prime pentru a genera valoare economică locală. AEI susține că Guvernul trebuie să analizeze ce valoare rămâne în țară prin procese de prelucrare, tehnologie, proiectare și comercializare, identificând verigile de producție care lipsesc sau sunt necompetitive. Asociația precizează că simpla prezență a resurselor naturale nu asigură prosperitatea, pledează astfel pentru o politică economică orientată spre sectoarele care pot genera beneficii economice sustenabile, fără a subvenționa orice activitate industrială.
În ceea ce privește utilizarea banilor publici, asociația propune o schimbare de paradigmă în evaluarea investițiilor și a gradului de absorbție a fondurilor europene. AEI consideră că succesul unui program nu poate fi măsurat doar prin sumele cheltuite, ci prin impactul real asupra economiei. Guvernul ar trebui să urmărească dacă aceste investiții reduc costurile de producție, economisesc energie și materiale sau îmbunătățesc transportul. Ideea centrală este că România are nevoie de un bilanț al rezultatelor, nu doar de un bilanț al plăților efectuate.
Sectorul energetic este, de asemenea, vizat prin propunerea ca politicile publice să urmărească valoarea economică generată de energia consumată, nu doar prețul sau siguranța aprovizionării. Sprijinul public pentru industrie ar trebui corelat cu modernizarea tehnologiilor și reducerea pierderilor. Totodată, AEI avertizează că scăderea consumului de materiale nu reprezintă întotdeauna progres economic, deoarece închiderea unei activități industriale poate îmbunătăți indicatorii de consum fără a crește competitivitatea. Obiectivul final trebuie să fie dezvoltarea unei producții eficiente care să susțină veniturile și locurile de muncă.
Evoluția indicatorilor de productivitate și managementul resurselor sunt elemente esențiale pentru stabilitatea economică pe termen lung. În cadrul economiilor moderne, productivitatea resurselor este un factor determinant pentru competitivitatea internațională și pentru capacitatea de a genera creștere fără creșterea proporțională a consumului de materii prime. Asociația cere ca viitorul program de guvernare să pornească de la un diagnostic public al utilizării resurselor și să stabilească obiective clare, cu responsabilități măsurabile pentru reducerea pierderilor economice.