Asociația patronală IMM România a solicitat Parlamentului adoptarea de urgență a unei legi care să amâne aplicarea sancțiunilor pentru antreprenorii care nu includ codul QR pe bonurile fiscale. Organizația propune ca suspendarea amenzilor să fie prelungită până la data de 1 noiembrie 2027. Această cerere vine în contextul unor reglementări care impun obligativitatea unui cod QR ce trebuie să conțină data și ora emiterii, numărul de identificare al bonului și seria fiscală a aparatului de marcat.
Conform prevederilor actuale, începând cu 1 noiembrie 2026, firmele care nu respectă aceste cerințe riscă amenzi semnificative, cuprinse între 2.000 și 4.000 de lei. Reprezentanții patronatului susțin că respectarea acestei noi obligații este imposibilă din punct de vedere tehnic în acest moment. Argumentul principal este faptul că autoritățile nu au emis, după doi ani, normele metodologice necesare pentru aplicarea prevederilor introduse prin OUG nr. 69/2024, blocând astfel procesul de conformare.
Deși Ministerul Finanțelor a prezentat introducerea codului QR ca pe o măsură de simplificare a proceselor și de combatere a evaziunii fiscale, IMM România consideră că realitatea este diferită. Conform organizației, măsura s-a transformat într-un proces birocratic pe care instituțiile statului nu îl pot gestiona eficient. Această incapacitate este atribuită fie lipsei de capacitate tehnice, fie lipsei de interes din partea instituțiilor pentru emiterea normelor de aplicare necesare.
Patronatul avertizează asupra riscului unor controale în cascadă după data de 1 noiembrie, deoarece verificarea aparatelor de marcat electronice fiscale intră în atribuțiile mai multor entități. Instituțiile implicate în aceste verificări sunt structurile Ministerului Finanțelor, ANAF și unitățile sale subordonate, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier. Această suprapunere de competențe ar putea pune presiune suplimentară pe întreprinderile mici și mijlocii.
Președintele IMM România, Florin Jianu, a criticat modul în care au fost concepute aceste reglementări, menționând lipsa unei consultări reale a mediului de afaceri. El a declarat că introducerea obligațiilor de conformare fără evaluări ex ante, care să estimeze fezabilitatea, costurile și riscurile, conduce la rezultate negative pentru întreprinderi. Această abordare este văzută ca un exemplu de politică publică implementată fără o analiză riguroasă a impactului economic asupra sectorului privat.
Contextul legislativ este marcat de o perioadă de tranziție administrativă, în care Guvernul Luca Niculescu a depus la Parlament lista de miniștri și programul de guvernare. Această etapă de reorganizare politică coincide cu presiunea reglementărilor fiscale, în timp ce guvernarea propune schimbări majore privind taxele și investițiile, influențând direct mediul de afaceri și capacitatea de adaptare a companiilor la noile cerințe de raportare fiscală.