Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că anul 2027 ar putea reprezenta o perioadă mult mai dificilă din punct de vedere bugetar pentru România decât va fi anul 2026. Într-o declarație recentă, acesta a subliniat că abordarea viitorului buget, care urmează să fie adoptat de Parlament, trebuie să fie guvernată de principii de prudență, precauție și responsabilitate. Această perspectivă vine într-un moment în care țara se confruntă cu multiple presiuni economice și obligații financiare deja existente.
Un aspect critic menționat de Alexandru Nazare este evaluarea în curs de desfășurare realizată de agenția de rating S&P. Ministrul a precizat că rezultatele și riscurile au fost prezentate în mod deschis, insistând pe faptul că menținerea unui rating de investiții depinde de rezultate concrete, nu de simple declarații. Pentru a asigura predictibilitatea, acesta a argumentat că este necesară continuitatea politicilor responsabile, garantate prin execuție, pentru a proteja poziția financiară a statului în fața riscurilor identificate.
Din punct de vedere al cheltuielilor, România se confruntă cu creșterea costurilor necesare consolidării capacității de apărare, pe fondul noilor realități de securitate regională. Alexandru Nazare a indicat faptul că aceste cheltuieli vor crește, inclusiv prin implementarea investițiilor finanțate prin SAFE. Totodată, există presiuni legate de indexarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, după doi ani fără ajustări, precum și un stoc important de obligații rezultate din hotărâri judecătorești neachitate care trebuie gestionat.
Pe partea de venituri, deși colectarea s-a îmbunătățit, ministrul a avertizat că economia gri și evaziunea erodează baza de venituri a statului. Un alt factor de presiune este încetarea componentei excepționale de finanțare prin PNRR, ceea ce înseamnă că granturile care au susținut investițiile masive nu vor mai fi disponibile în aceeași măsură. Pentru a menține nivelul investițiilor, statul va trebui să apeleze la fondurile politicii de coeziune, la o prioritizare strictă și la o participare mai mare a capitalului privat.
Alexandru Nazare a insistat că tranziția de la modelul de investiții susținut de PNRR către unul bazat pe fonduri structurale și capital privat necesită un buget realist și credibil. El a argumentat că consolidarea fiscală trebuie să permită trecerea de la stabilizare la creștere, vizând investiții inteligente în producție, energie și infrastructură. Ministrul a subliniat că statul nu poate asuma noi cheltuieli permanente fără surse solide de finanțare, având în vedere și deficitul de cont curent și inflația.
Evoluția bugetară a României este marcată de o tranziție complexă de la perioada de expansiune susținută de fonduri europene de urgență către o gestionare a deficitului. În ultimii ani, țara a trecut prin perioade de inflație ridicată și a ajuns la cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, necesitând acum corectarea acestor dezechilibre într-un interval de timp scurt și cu costuri economice semnificative pentru cetățeni și antreprenori.