Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că România trebuie să mențină o disciplină bugetară strictă în vederea anului 2027. Această perioadă este considerată un test major de responsabilitate pentru economia națională, având în vedere nivelul actual al datoriei publice. Obiectivul central al autorităților este protejarea ratingului suveran pentru a evita scăderea României în categoria „junk", într-un context în care resursele sunt presate de costurile ridicate ale dobânzilor.
Situația financiară a statului este marcată de o datorie publică ce a ajuns la aproximativ 1.205 miliarde de lei la sfârșitul lunii iulie, ceea ce reprezintă circa 60% din PIB. În primele opt luni ale anului, statul a achitat dobânzi de 4\% de 42,1 miliarde de lei, o creștere de 26,7% față de aceeași perioadă din 2025. Alexandru Nazare a menționat că această situație provine din ani în care statul a cheltuit fără rigoare, acumulând datorii și amânând reformele necesare.
Evoluția deficitului bugetar arată însă o tendință de corecție, de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele opt luni ale anului 2026, deficitul cash a înregistrat 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în perioada similară din 2025, o diferență de aproape 27 de miliarde de lei. Totuși, ținta Guvernului pentru 2026 este reducerea deficitului la 6,2% din PIB, un nivel care depășește de două ori pragul european de 3%.
Presiunile bugetare vor continua și în perioada următoare, în special din cauza eliminării granturilor din PNRR și a costurilor generate de datoria publică. Alexandru Nazare a insistat că orice măsură cu impact bugetar trebuie să aibă o sursă de finanțare clar indicată, subliniind că o cheltuială permanentă necesită o sursă permanentă. Ministrul a menționat că bugetul pentru 2027 trebuie construit pe venituri realiste și pe priorități clare, pe care statul să le poată susține efectiv.
În ceea ce privește încrederea creditorilor externi, Alexandru Nazare consideră că autoritățile mențin un echilibru foarte fragil. Prima evaluare de rating este așteptată în ianuarie din partea Fitch, însă un derapaj financiar ar putea determina agențiile de rating să reevalueze situația înainte de termen. Pentru a stabiliza poziția economică, ministrul a plecat de la ideea de control al cheltuielilor, îmbunătățirea colectării veniturilor și protejarea investițiilor, care au crescut cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026.
Gestionarea deficitului bugetar și a datoriei publice rămâne un subiect critic pentru stabilitatea macroeconomică a României. În cadrul Uniunii Europene, pragul de deficit bugetar este limitat la 3% din PIB, însă indicatorii românști indicent o traiectorie de ajustare graduală. Menținerea indicatorilor sub pragurile de alertă este esențială pentru accesul la finanțări la costuri optime și pentru evitarea degradării gradului de creditabilitate a statului pe piețele internaționale.