Guvernul analizează extinderea plafonării adaosului comercial pentru toate produsele alimentare, o măsură care ar putea genera o creștere masivă a prețurilor la alte categorii de bunuri. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a indicat că autoritățile iau în calcul aplicarea limitelor de profit nu doar pentru alimentele de bază, ci pentru întregul segment alimentar. O decizie finală ar putea fi luată după 12 noiembrie, în funcție de noile date privind inflația publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii, avertizează că această schimbare ar putea duce la un „dezastru economic”. El explică faptul că magazinele ar putea compensa marjele reduse de la alimente prin majorarea prețurilor la produse nealimentare, precum detergenții, cosmeticele sau produsele de îngrijire personală. Acest mecanism de compensare este cunoscut în economie sub numele de efectul „waterbed” sau „saltea cu apă”, prin care reducerea profitului într-un segment forțează creșterea prețurilor în altul.
Reprezentantul comercianților susține că, dacă pentru o listă limitată de produse acest fenomen este vizibil, extinderea plafonării la toate alimentele va amplifica drastic impactul. Conform lui Feliciu Paraschiv, prețurile la produsele neplafonate, inclusiv cele de igienă și curățenie, s-ar putea chiar tripla. Acesta recomandă ca Ministerul Agriculturii să analizeze întregul lanț de aprovizionare și să verifice modul în care se stabilesc prețurile, de la producător până la magazin, pentru a înțelege de ce prețul final este atât de mare.
Un punct de conflict major între comercianți și autorități vizează strategia de susținere a economiei. În timp ce Florin Barbu consideră că stimularea consumului poate ajuta fabricile de procesare să evite concedierile, Feliciu Paraschiv susține că prioritatea trebuie să fie creșterea producției interne. El argumentează că România trebuie să reducă importurile de carne, lactate, conserve și legume, pentru a păstra valoarea adăugată în economia locală și a nu mai exporta materie primă, precum cerealele, pentru a le cumpăra ulterior procesate.
În prezent, regimul de plafonare se aplică unei liste de alimente de bază și este valabil până la sfârșitul anului curent. Comercianții solicită ca statul să folosească pârghiile de control asupra contabilității companiilor pentru a investiga diferențele dintre prețul de la poarta fabricii și cel de la ușa magazinului. De asemenea, s-a cerut verificarea mecanismelor de formare a prețurilor în sectoarele unde anumite companii dețin o poziție dominantă, în special în industria lactatelor.
În contextul economic actual, monitorizarea indicatorilor de inflație furnizați de Institutul Național de Statistică (INS) rămâne un element esențial pentru deciziile de politică fiscală și comercială. Datele oficiale privind evoluția prețurilor la nivel național sunt fundamentul pe care autoritățile își construiesc măsurile de protecție a consumatorilor sau de control al marjelor comerciale, încercând să echilibreze stabilitatea prețurilor cu viabilitatea lanțurilor de aprovizionare.