Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), a avertizat că nivelul datoriei publice la nivel mondial ar putea depăși pragul de 100% din PIB înainte de anul 2030. Într-un discurs susținut la Singapore, înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok, șefa instituției a subliniat necesitatea urgentă a unor măsuri de consolidare fiscală. Această evoluție indică faptul că datoria publică se apropie de niveluri care nu au mai fost întâlnite de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Directorul general al FMI a precizat că economiile dezvoltate poartă principala responsabilitate pentru această creștere a datoriei. Georgieva a observat lipsa unor acțiuni decisive în economiile avansate, unde este necesară implementarea unor planuri de consolidare fiscală credibile pe termen mediu. Conform declarațiilor sale, spațiul fiscal al statelor necesită o refacere urgentă, deoarece guvernele nu se mai pot baza exclusiv pe rate de creștere ridicate pentru a rezolva problemele fiscale actuale.
Contextul financiar este marcat de creșterea costurilor de finanțare, reflectată în randamentele obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani. Acestea au atins niveluri record în SUA, Germania și Japonia, fiind cele mai mari din 2007, 2009, respectiv 1996. În acest scenariu, Georgieva a susținut o abordare mai restrictivă a politicii monetare, considerând „foarte adecvate” recentele majorări ale dobânzilor efectuate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei pentru a menține stabilitatea.
Economia mondială se confruntă cu două șocuri cu efecte opuse: presiunea inflaționistă cauzată de prețurile ridicate la energie și boom-ul investițiilor în inteligența artificială. Prețul petrolului se menține la aproximativ 100 de dolari pe baril, depășind prognoza FMI din iulie, care estima 89 de dolari. Deși inteligența artificială ar putea adăuga 0,5 puncte procentuale la creșterea economică anuală, Georgieva avertizează că dezvoltarea acesteia are un caracter inflaționist și necesită gestionare atentă.
Investițiile masive în inteligența artificială ar putea depăși, ca dimensiune raportată la economia globală, valurile anterioare de investiții în rețele electrice, telecomunicații sau căi ferate. Șefa FMI a subliniat că o eventuală dezamăgire a investitorilor ar putea genera un șoc cu repercusiuni majore. Printre riscurile identificate se numără pierderea locurilor de muncă, atacurile cibernetice și posibilitatea ca modelele avansate să acționeze haotic, scăpând de sub controlul uman.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici și a nivelului de îndatorare rămâne un element central în analiza stabilității financiare globale. Instituțiile internaționale precum FMI utilizează prognozele de creștere pentru a evalua capacitatea de rambursare a statelor membre. Săptămâna viitoare, în cadrul reuniunilor de la Bangkok, FMI va publica noi date oficiale privind evoluția economiei mondiale, oferind perspective actualizate asupra riscurilor de creditare și a dinamicii piețelor de capital.