Datoria publică la nivel global se apropie de un prag critic, urmând să depășească în curând echivalentul a 100% din PIB, conform avertismentului lansat de Kristalina Georgieva. Directorul general al FMI a subliniat această situație înaintea reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale. Evenimentul va include miniștri de Finanțe și guvernatori ai băncilor centrale din cele 191 de state membre, care vor discuta despre vulnerabilitățile economice actuale.
Kristalina Georgieva a identificat nivelul record al datoriei publice ca fiind una dintre cele trei forțe majore care influențează economia mondială. Celelalte două factori menționați sunt dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale și prețurile ridicate ale energiei. Situația fiscală este considerată una dintre cele mai mari vulnerabilități, datoria publică mondială fiind aproape de cel mai înalt nivel de după Al Doilea Război Mondial, impunând necesitatea unor decizii politice dificile.
Creșterea randamentelor obligațiunilor amplifică problema, deoarece guvernele trebuie să suporte costuri tot mai mari pentru finanțarea datoriei. Randamentele titlurilor de stat pe zece ani au atins niveluri record în anumite regiuni: în SUA au ajuns la cele mai înalte valori din 2007, în Germania din 2009, iar în Japonia din 1996. În zona euro, presiunile sunt resimțite în special de statele puternic îndatorate, precum Franța și Italia, unde diferențele față de Germania sunt în creștere.
Economiile dezvoltate se confruntă cu ponderi ridicate ale datoriei brute, în timp ce statele emergente și cele cu venituri mici au procente mai reduse. Totuși, capacitatea acestora de a-și finanța datoria este limitată de veniturile bugetare mai mici, iar statele emergente riscă finanțări mai scumpe și fluxuri de capital volatile. Pentru țările cu venituri reduse, constrângerile financiare ar putea forța reducerea investițiilor esențiale pentru dezvoltare.
FMI consideră că guvernele statelor dezvoltate trebuie să prezinte planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu. Măsurile bugetare ar putea fi necesare chiar de la începutul procesului, mai ales că bugetele sunt solicitate de priorități precum majorarea cheltuielilor pentru apărare. Deși utilizarea inteligenței artificiale ar putea adăuga până la 0,5 puncte procentuale la creșterea economică anuală, acest impuls nu elimină necesitatea rezolvării imediate a dezechilibrelor fiscale.
Gestionarea raportului dintre datoria publică și PIB necesită eforturi fiscale suplimentare, deoarece o accelerare a economiei nu este o soluție garantată pe termen scurt. Consolidarea fiscală trebuie însă concepută strategic pentru a limita efectele asupra creșterii economice și pentru a proteja categoriile vulnerabile ale populației. Guvernelor le este transmis că nu mai pot amâna implementarea măsurilor de politică necesare pentru refacerea spațiului fiscal.