Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat miercuri că economia mondială se confruntă cu amenințări majore provenite din prețurile ridicate la energie, datoria publică la niveluri record și riscurile asociate boom-ului investițiilor în inteligența artificială. Într-un discurs prefațător reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok, șefa instituției a îndemnat guvernele să implementeze măsuri de protecție prin politici fiscale și monetare adecvate pentru a contracara aceste presiuni.
Georgieva a descris o situație în care lumea este trasă în direcții opuse de două șocuri distincte. Pe de o parte, există un șoc negativ al ofertei de energie, declanșat de conflictele din Orientul Mijlociu, iar pe de altă parte, un șoc pozitiv al cererii, generat de inteligența artificială, care alimentează inflația. Impactul acestor forțe este extrem de inegal la nivel global, deoarece boom-ul investițiilor în AI tinde să ocolească numeroase țări, lăsând anumite regiuni în urmă.
Problema energetică rămâne critică, prețul petrolului menținându-se la 100 de dolari pe baril, în timp ce capacitatea de rafinare afectată adaugă încă 100 de dolari pe baril la marjele de diferențial pentru produse precum motorina. Chiar dacă conflictele din zona Golfului s-ar încheia în viitorul apropiat, șefa FMI consideră că prețurile ridicate vor persista, indicând faptul că contractele futures pentru țițeiul Brent sugerează costuri mari până în anul 2027.
Un alt punct de preocupare majoră este povara datoriei publice, care este în prezent la cel mai înalt nivel de după cel de al doilea război mondial. FMI estimează că datoria publică va depăși pragul de 100% din PIB înainte de anul 2030, fapt ce frânează creșterea economică și amplifică presiunile inflaționiste. Georgieva a subliniat că economiile avansate cu datorii mari au nevoie de planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu pentru a reduce presiunea asupra politicii monetare.
În ceea ce privește inteligența artificială, riscurile sunt legate de concentrarea economică și financiară, investițiile în acest domeniu putând depăși ca procent din PIB cheltuielile pentru infrastructura de căi ferate, rețele electrice sau telecomunicații. Companiile de AI sunt sub presiune să genereze creșteri de productivitate pentru a justifica evaluările ridicate, iar orice dezamăgire a pieței ar putea declanșa un șoc de amploare. Inflația rămâne persistentă din cauza acestor factori, alături de cheltuielile pentru apărare și costurile serviciului datoriei.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici este esențială pentru stabilitatea piețelor, în contextul în care instituții precum FMI și Banca Mondială analizează constant evoluția datoriei publice și a prețurilor la mărfuri. În perioada recentă, volatilitatea piețelor de energie și nivelul ridicat al dobânzilor impus de bănci centrale precum Rezerva Federală a SUA sau BCE au devenit piloni centrali în prognozele de creștere economică globală.