Economia mondială se confruntă cu riscuri majore generate de prețurile ridicate la energie, nivelul record al datoriei publice și boom-ul investițiilor în inteligența artificială, a avertizat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva. Această evaluare a fost făcută în cadrul unui discurs prefațând reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale, programate pentru săptămâna viitoare la Bangkok. Georgieva a subliniat necesitatea unor măsuri de protecție prin politici fiscale și monetare pentru a contracara aceste presiuni.
Conform analizei directorului general, lumea este influențată de două forțe opuse care generează instabilitate. Pe de o parte, un șoc negativ al ofertei de energie este provocat de conflictele din Orientul Mijlociu, iar pe de altă parte, un șoc pozitiv al cererii este generat de inteligența artificială, care alimentează inflația. Impactul acestor fenomene este extrem de inegal la nivel global, deoarece boom-ul investițiilor în AI tinde să ocolească numeroase țări.
Situația energetică rămâne critică, prețul petrolului menținându-se la 100 de dolari pe baril, în timp ce capacitatea de rafinare afectată adaugă încă 100 de dolari pe baril la marjele de diferențial pentru produse precum motorina. Georgieva a menționat că, chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista, indicând faptul că contractele futures pentru țițeiul Brent sugerează prețuri ridicate până în 2027.
Un alt punct de preocupare majoră este povara datoriei publice, care frânează creșterea economică și amplifică presiunile inflaționiste. Datoria publică globală a ajuns la cel mai ridicat nivel de după cel de al doilea război mondial, fiind estimată să depășească pragul de 100% din PIB înainte de anul 2030. Georgieva a observat lipsa unor acțiuni decisive în economiile avansate cu datorii mari, unde este necesară consolidarea fiscală pe termen mediu.
În ceea ce privește inteligența artificială, există riscul ca investițiile ca procent din PIB să depășească cheltuielile pentru infrastructura critică, precum rețelele electrice sau căile ferate. Concentrarea economică și financiară pune presiune pe companiile de AI să demonstreze creșteri de productivitate pentru a justifica evaluările ridicate. Fără aceste rezultate, dezamăgirea pieței s-ar putea transforma într-un șoc de amploare pentru sistemul financiar global.
Presiunile inflaționiste persistente sunt alimentate și de alte factori, precum tarifele comerciale, cheltuielile sporite pentru apărare și costurile serviciului datoriei. În acest context, politicile monetare restrictive, precum majorările dobânzilor operate de Rezerva Federală a SUA, BCE și Banca Japoniei, au fost evaluate de șefa FMI ca fiind extrem de adecvate pentru gestionarea acestui climat economic complex.