Instabilitatea politică recentă din România reprezintă un factor critic pentru profilul de credit al țării, avertizează agenția Moody’s. Deși deficitul bugetar a cunoscut o scădere semnificativă, agenția subliniază că succesul consolidării fiscale depinde de capacitatea statului de a lua decizii bugetare și reforme esențiale. În absența unui guvern cu sprijin parlamentar solid, continuitatea ajustării fiscale de după anul 2026 și adoptarea la timp a bugetului pentru 2027 sunt puse sub semnul întrebării.
Criza politică s-a intensificat după ce Parlamentul a respins, pe 30 septembrie, Guvernul propus de Siegfried Mureșan. Cabinetul a obținut doar 182 de voturi, un număr mult sub pragul de 233 de voturi necesar pentru învestitură. Această situație prelungește blocajul început în primăvară, iar noi negocieri pentru formarea unei majorități sunt programate să înceapă pe 5 octombrie, într-un context în care stabilitatea este vitală pentru rating.
Datele economice arată o îmbunătățire a execuției bugetare, cu un deficit pe bază cash de 2,9% din PIB, comparativ cu 4,5% din PIB în aceeași perioadă a anului 2025. Această reducere a fost susținută de creșterea veniturilor fiscale, inclusiv prin încasări din TVA cu 25,2% mai mari, și de limitarea temporară a cheltuielilor cu salariile și transferurile sociale. Totuși, presiunile structurale, precum cheltuielile pentru apărare și pensii, rămân active.
Costul finanțării statului reprezintă o altă vulnerabilitate majoră semnalată de Moody’s. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la aproximativ 42 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului, ceea ce înseamnă circa 2,2% din PIB-ul din 2025. Această sumă reprezintă o creștere de 26,7% față de perioada comparabilă din 2025, indicând faptul că o parte din veniturile bugetare este direcționată către serviciul datoriei în detrimentul investițiilor.
Necesarul brut de finanțare al României este estimat la aproximativ 55 de miliarde de euro pentru acest an. Pe măsură ce statul trebuie să refinanțeze datorii și să acopere deficitul, accesul la piețele financiare devine crucial. Moody’s notează că raportul dintre cerere și ofertă la licitațiile de septembrie a fost de doar 1,3 ori, iar pentru scadențele de până la un an, acesta a coborât la 0,9 ori.
România se află în prezent la ultima treaptă a categoriei investment grade, având ratingul Baa3 de la Moody’s și BBB- de la Fitch, ambele cu perspectivă negativă. S&P deține calificativul BBB-/A-3, de asemenea cu perspectivă negativă. În acest context, agențiile de rating monitorizează dacă măsurile de reducere a deficitului pot fi menținute constant pe termen lung sau dacă instabilitatea instituțională va crește primele de risc.