Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat asupra necesității unei discipline fiscale extreme pentru a asigura stabilitatea financiară a României. Într-o analiză detaliată a situației economice, oficialul a subliniat că rigoarea bugetară este condiția directă pentru evitarea blocajelor imediate și pentru dezvoltarea pe termen lung. Această abordare vine într-un moment în care țara încearcă să corecteze dezechilibrele acumulate prin cheltuieli nesustenabile și amânarea unor schimbări structurale esențiale.
Conform datelor prezentate, deficitul bugetar a cunoscut o scădere de la 9,3% din PIB în anul 2024 la 7,9% în 2025. Tendința pozitivă a fost confirmată și în primele opt luni ale anului 2026, perioadă în care deficitul cash s-a poziționat la 2,89% din PIB, față de 4,51% în perioada similară din anul anterior. Această evoluție reprezintă o reducere a deficitului de aproape 27 de miliarde de lei, rezultatul unor decizii de control al cheltuielilor și de consolidare fiscală asumată.
Presiunea asupra bugetului rămâne însă foarte ridicată, datoria publică atingând pragul de 60% din PIB la finalul lunii iulie 2026, cu un volum de aproximativ 1.205 miliarde de lei. În primele opt luni ale acestui an, sumele alocate exclusiv pentru plata dobânzilor au însumat 42,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 26,7% față de anul trecut. Pentru întregul an 2026, aceste costuri de finanțare se apropie de nivelul de 3% din PIB.
Alexandru Nazare a avertizat că protejarea ratingului suveran este esențială pentru a menține România în afara categoriei „junk”. Fără această credibilitate, costurile de finanțare vor crește, iar investițiile vor fi afectate, punând presiune pe cetățeni. Prima evaluare de rating de la agenția Fitch este programată pentru luna ianuarie, însă ministrul a precizat că orice derapaj semnifictic poate declanșa o recalibrare a ratingului prin comitete ad-hoc.
Situația va deveni și mai complexă în anul 2027, când vor fi eliminate granturile din PNRR, în timp ce costul datoriei publice va continua să consume resurse importante. Guvernul a stabilit ca obiectiv pentru anul curent reducerea deficitului la 6,2% din PIB, însă acest nivel este de două ori mai mare decât limita de 3% impusă la nivel european. Construirea bugetului pentru 2027 este considerată un test major de responsabilitate fiscală.
Evoluția indicatorilor macroeconomici este strâns legată de capacitatea statului de a gestiona deficitul și datoria publică în raport cu normele europene. În contextul actual, menținerea unui echilibru între investiții și rigoare este critică pentru stabilitatea financiară. În primele două trimestre ale anului 2026, investițiile au înregistrat o majorare de 19,9%, susținute în principal de utilizarea fondurilor europene, într-un moment în care producția și consumul sunt sub presiune.