Economistul Laurian Lungu a avertizat asupra riscului major de retrogradare a ratingului de țară în perioada ianuarie-februarie 2027, dacă România va experimenta un derapaj fiscal. În cadrul emisiunii „Harta de Impact”, acesta a subliniat necesitatea implementării unor măsuri de consolidare bugetară pentru a menține stabilitatea macroeconomică. Conform expertului, procesul de reducerea deficitului trebuie să fie unul consistent, începând cu începutul anului 2026, pentru a asigura echilibrul financiar al statului.
Având în vedere că Guvernul a infirmat posibilitatea introducerii de noi taxe, Laurian Lungu susține că rămân doar două direcții de acțiune: creșterea colectării veniturilor sau tăierea cheltuielilor. El a menționat că recuperarea unor fracțiuni de procente din PIB ar putea veni din combaterea deficitului de TVA. În același timp, a precizat că orice creștere a salariilor sau a pensiilor trebuie obligatoriu compensată prin reducerea altor cheltuieli publice, pentru a evita creșterea datoriei.
O propunere specifică a economistului vizează gestionarea cheltuielilor cu salariile în sectorul public, fără a recurge la concedieri masive. Laurian Lungu sugerează ca această măsură să fie una temporară, de aproximativ un an sau un an și jumătate, prin implementarea unei săptămâni de lucru de patru zile pentru o perioadă de șase luni. De asemenea, el a indicat restructurarea sau comasarea unor agenții guvernamentale ca o metodă de a reduce costurile salariale fără a pierde personal.
Laurian Lungu a semnalat că nivelul actual al datoriei publice este foarte ridicat, ceea ce face ca împrumuturile să nu mai fie o soluție viabilă pentru acoperirea deficitului. El a amintit că salariile din administrația publică au cunoscut creșteri semnificative în anul 2024, ceea ce impune o ajustare pentru a menține echilibrul țării. Economistul a recomandat autorităților să fie flexibile și să adopte ținte fiscale care să țină cont de evaluările agențiilor de rating.
Riscul de instabilitate este accentuat de un mediu extern care a devenit mult mai neprietenos, putând genera șocuri negative asupra economiei românești. În acest context, controlul deficitului bugetar devine imperativ pentru a evita costurile mari ale ajustării fiscale ulterioare. Laurian Lungu a subliniat că, pe partea autohtonă, statul trebuie să facă tot posibilul pentru a preveni orice evoluție care ar putea compromite credibilitatea financiară a țării în fața investitorilor externi.
Situația fiscală a României este monitorizată atent de agențiile de rating, precum Moody’s, care a avertizat asupra riscurilor în aplicarea măsurilor de consolidare. Conform estimărilor, economia țării ar putea suferi o contractare de 0,5% în 2026, în timp ce inflația medie ar putea atinge 8,2%. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile datoriei publice sunt estimate că vor depăși pragul de 3% din PIB atât în anul 2026, cât și în 2027.