Organizația Romanian Business Leaders (RBL) a emis un avertisment privind impactul financiar al proiectului de lege B563/2026, depus pe 14 octombrie. Conform estimărilor realizate de entitate, impunerea obligatorie a unui avocat pentru redactarea actelor societăților și a contractelor comerciale ar putea genera costuri suplimentare de peste 100 de milioane de euro pe an pentru companii. Dacă această măsură ar fi extinsă și la contractele de muncă, suma totală anuală ar putea ajunge la aproximativ 800 de milioane de euro.
Proiectul legislativ vizează impunerea implicării unui avocat pentru actele de înființare și modificare a societăților, precum și pentru contractele care necesită forma scrisă, inclusiv actele adiționale. RBL avertizează că această inițiativă ar afecta peste un milion de firme, crescând semnificativ costurile administrative ale întregului mediu de afaceri. Organizația solicită Senatului să respingă proiectul în forma sa actuală și să nu îl adopte în procedură de urgență.
Calculul costurilor de peste 100 de milioane de euro anual se bazează pe datele furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului și de Ministerul Muncii. Estimarea folosește ca referință onorariul minim de 710 lei pentru redactarea unui contract, recomandat de ghidul Uniunii Naționale a Barourilor din România. RBL subliniază că această cifră este prudentă, deoarece nu include cheltuielile pentru recuperarea creanțelor, înscrierile garanțiilor, arbitrajul sau eventualele pierderi pentru serviciile digitale.
Romanian Business Leaders critică faptul că proiectul este depus în contextul obiectivelor Comisiei Europene de a reduce sarcinile administrative cu cel puțin 25% pentru companii și cu 35% pentru IMM-uri. În opinia organizației, noua obligație ar produce efectul invers, adăugând birocrație și costuri. Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, a declarat că proiectul nu reprezintă o protecție a clientului, ci o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat, pentru care nu s-a calculat impactul.
Organizația solicită, de asemenea, consultarea mediului de afaceri și obținerea unui aviz din partea Consiliului Concurenței. RBL susține că proiectul ar putea restrânge concurența pe o piață unde servicii similare sunt oferite de contabili, camere de comerț sau platforme digitale. Există, de asemenea, temeri privind impactul asupra platformelor LegalTech și a instrumentelor bazate pe inteligență artificială, din cauza incertitudinii privind delimitarea serviciilor de informare de cele de consultanță juridică.
Evoluția acestui proiect legislativ are loc într-un context în care mediul de afaceri din România se confruntă cu diverse presiuni economice. În perioada recentă, companiile externe au exprimat îngrijorări legate de inflația din România și de riscul de retrogradare economică, cauzat de reforme blocate și vânzări în scădere. Implementarea unor măsuri care cresc costurile administrative ar putea accentua aceste dificultăți pentru antreprenorii locali și investitorii străini.