Numărul companiilor care intră în procedură de insolvență va continua să crească pe parcursul lunilor de iarnă, conform unei analize publicate de compania Sierra Quadrant. Expertiza indică faptul că vârful presiunii financiare este estimat pentru debutul anului 2027, în condițiile în care dinamica actuală ar putea propulsa numărul de dosare peste pragul de 7.000 de cazuri în anul 2026. Sezonul rece aduce sarcini suplimentare pentru operatorii economici vulnerabili, accelerând procesul de degradare financiară.
În primele opt luni ale anului 2026, societățile comerciale și persoanele fizice autorizate au apelat la această procedură de 4.782 de ori, un volum cu aproape 5% mai mare față de perioada similară din 2025. Luna septembrie a marcat o reaccelerare bruscă, înregistrând 869 de proceduri, cel mai mare nivel lunar din ultimii ani. Această evoluție vine după un interval estival mai calm, în care în luna august s-au consemnat doar 357 de cazuri noi, semnalând o instabilitate a fluxului de insolvențe.
Costul energiei reprezintă primul factor major de risc pentru iarnă, deoarece sezonul rece aduce consumul maxim la tarife mult mai mari decât în anul precedent. Piața gazelor naturale pentru persoanele juridice a intrat în regim de liberalizare completă de la 1 aprilie 2026, iar prețul pe piața angro s-a dublat între februarie și septembrie. Contractele pentru iarna 2026-2027 sunt negociate în jurul valorii de 380 de lei pentru un megawatt-oră (MWh), în timp ce energia electrică pentru primul trimestru din 2027 se tranzacționează între 861 și 905 lei pe MWh.
Scăderea consumului privat constituie al doilea motiv de presiune, cheltuielile gospodăriilor fiind în scădere cu 2,5% în primul semestru. Vânzările cu amănuntul au înregistrat o prăbușire de 5,7% în iulie, cel mai sever recul din întreaga Uniune Europeană, în contextul în care nivelul salariilor reale rămâne inferior celui de anul trecut. Sectoarele HoReCa, retail și construcții sunt cele mai expuse, deoarece primele luni ale anului sunt, în mod tradițional, cele mai slabe perioade pentru aceste ramuri economice.
Al treilea factor de risc este reprezentat de scumpirea banilor și presiunea cursului valutar, rata dobânzii de politică monetară a BNR fiind menținută la 6,5%. Moneda unică europeană a atins în luna octombrie un nou maxim istoric de peste 5,35 lei pentru un euro, ceea ce amplifică cheltuielile cu importurile și ratele bancare în euro. În paralel, sectorul construcțiilor se confruntă cu o scădere a volumului de șantiere publice după încheierea formală a Planului Național de Redresare și Reziliență la 31 august 2026.
Situația financiară a agenților economici este agravată de un model de finanțare bazat pe creditul comercial intercompanii, care este extrem de vulnerabil la scăderea cererii. În România, volumul creditului bancar acordat companiilor reprezintă doar aproximativ 20% din PIB, o cotă mult mai mică decât în Polonia, Cehia sau Ungaria, unde aceasta este de circa 50%. Această dependență de amânarea plăților comerciale transformă orice blocaj de lichiditate într-un efect de domino care poate destabiliza întregul lanț de producție și distribuție.