Reuniunile anuale ale FMI și ale Grupului Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok în perioada 12-18 octombrie 2026, au scos la lumină riscuri majore pentru stabilitatea economică globală. Kristalina Georgieva, Kevin Warsh și Andrew Bailey au subliniat vulnerabilitățile cauzate de investițiile în inteligența artificială, costurile ridicate ale energiei și nivelul critic al datoriei publice. Evenimentul adună peste 15.000 de delegați din 191 de țări, oferind o platformă de analiză pentru indicatorii macroeconomici de actualitate.
Kristalina Georgieva, directoarea FMI, a avertizat că riscurile asociate inteligenței artificiale pot depăși oportunitățile dacă nu se instituie un cadru etic și măsuri de protecție adecvate. Raportul Perspectivele Economiei Mondiale (WEO) indică faptul că investițiile în infrastructura de IA sunt concentrate într-o măsură care generează riscuri, având în vedere că Statele Unite și China dețin peste trei sferturi din cererea netă de echipamente. O corecție a prețurilor în acest sector ar putea reduce creșterea economică globală cu 0,4 puncte procentuale.
În scenarii mai severe, o scădere bruscă a investițiilor în IA ar putea reduce PIB-ul mondial cu 1,1% până în 2028, afectând producția americană cu 1,8%. Kevin Warsh, președintele Fed, a descris tehnologia ca fiind cea mai importantă schimbare economică din cariera sa, menționând că drumul va fi foarte accidentat. De asemenea, Joachim Nagel, președintele Bundesbank, a semnalat că cererea masivă de investiții pentru IA poate mări dezechilibrele globale prin concentrarea capitalului în puține economii.
Paralel, datoria publică mondială este într-o traiectorie ascendentă alarmantă, urmând să atingă pragul de 100% din PIB până în 2029. Conform raportului Fiscal Monitor, datoria a urcat deja la aproximativ 94% din PIB în 2025, depășind prognozele anterioare. Rodrigo Valdes, directorul Departamentului de Afaceri Fiscale al FMI, a subliniat că riscurile fiscale cresc, însă multe țări nu au luat încă o reacție adecvată. Costurile de finanțare au ajuns la niveluri maxime în Statele Unite, Regatul Unit și Japonia.
Contextul energetic complică situația, deoarece scăderile stocurilor mondiale de petrol cu 2,7 milioane de barili pe zi cresc riscul unei scumpiri bruște. Prețurile ridicate ale energiei mențin inflația la niveluri care forțează băncile centrale să păstreze dobânzile mari. Această politică de dobânzi ridicate crește randamentele titlurilor de stat, făcând refinanțarea datoriei vechi mult mai costisitoare pentru statele cu deficit bugetar mare. Această dinamică afectează direct capacitatea de gestionare a deficitelor publice la nivel global.
În România, randamentul titlurilor de stat pe zece ani a urcat la aproximativ 7,60% pe an, ceea ce afectează direct fondurile de pensii din Pilonul II. Aceste fonduri administrează economiile a 8,5 milioane de români și au 61,6% din active, respectiv 152,09 miliarde de lei, investiți în titluri de stat. Deoarece prețul titlurilor scade atunci când randamentele cresc, valoarea de piață a acestor active este sub presiune. În același timp, Fitch estimează că datoria publică a României va ajunge la 64,5% din PIB în 2028.