Franța are necesitatea urgentă de a-și pune finanțele publice în ordine și de a reduce deficitul bugetar pentru a convinge piețele de obligațiuni de credibilitatea politicii sale fiscale. Această recomandare a fost transmisă de directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, în cadrul unui interviu acordat postului CNBC. Mesajul vine într-un moment critic, când guvernul francez trebuie să gestioneze negocieri bugetare complexe într-un mediu politic marcat de fragmentare.
Situația fiscală a țării este agravată de instabilitatea politică și de protestele studenților, care au intrat în a treia săptămână de confruntări violente. Aceste presiuni au afectat direct piața titlurilor de stat, randamentul titlurilor OAT pe zece ani crescând cu peste 100 de puncte de bază de la începutul anului. În prezent, investitorii solicită randamente mai ridicate pentru datoria Franței decât pentru cele emise de Italia, reflectând o scădere a încrederii.
Kristalina Georgieva a explicat faptul că Franța se confruntă cu efectele acumulării împrumuturilor contractate pentru gestionarea unor crize succesive. Deși există o recunoaștere a necesității de a reduce deficitul sub pragul de 5% din PIB, stabilirea unei traiectorii clare de consolidare fiscală este îngreunată de contextul social. Șefa FMI a subliniat că piața reacționează la schimbarea fundamentală a indicatorilor economici, precum inflația ridicată și creșterea ratelor dobânzilor.
Guvernul francez se află în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, având ca obiectiv apropierea deficitului de valoarea de referință de 3% din PIB. Anul trecut, deficitul bugetar al Franței a fost de 5,1% din PIB. Kristalina Georgieva a cerut autorităților să explice mai clar populației necesitatea acestor măsuri de ajustare, recomandând ca acest mesaj să fie susținut și de sindicate și de mediul de afaceri.
În ciuda riscurilor, șefa FMI a respins comparațiile directe cu criza datoriilor suverane din zona euro, argumentând că economia franceză menține o creștere. Ea a menționat că Europa dispune de mecanisme mai solide pentru protejarea stabilității financiare, inclusiv instrumentele dezvoltate de Banca Centrală Europeană. Totuși, ea a avertizat că, dacă semnalele privind controlul împrumuturilor guvernamentale nu vor fi credibile, randamentele datoriilor pot continua să crească.
Procedura de deficit excesiv impusă de Uniunea Europeană obligă statele membre să urmeze planuri de ajustare fiscală riguroase pentru a menține stabilitatea zonei euro. În cadrul acestui cadru, țări precum Franța sunt monitorizate strict pentru a se asigura că deficitul bugetar converge către ținta de 3% din PIB, evitând astfel riscuri sistemice pentru economia europeană.