Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat că perioada caracterizată de accesul la bani ieftini și de creșteri economice rapide a apus. Această evoluție vine într-un context în care datoria publică la nivel mondial se apropie de nivelurile înregistrate după cel de-al Doilea Război Mondial. Kristalina Georgieva a solicitat guvernelor puternic îndatorate să își disciplineze cheltuielile și să implementeze măsuri de consolidare fiscală.
Conform declarațiilor făcute la Singapore, datoria globală ar putea depăși pragul de 100% din PIB înainte de anul 2030. Kristalina Georgieva a indicat economiile dezvoltate drept „cei mai mari vinovați” în această situație, criticând lipsa unor planuri de consolidare fiscală pe termen mediu în statele avansate. Ea a subliniat că spațiul fiscal al acestor țări are nevoie urgentă de realimentare pentru a menține stabilitatea.
În ceea ce privește politica monetară, șefa FMI a descris acțiunile Rezervei Federale a SUA, ale Băncii Centrale Europene și ale Băncii Japoniei ca fiind „extrem de adecvate”. Ea a sugerat că momentul ar putea fi potrivit pentru o orientare mai restrictivă a politicii monetare în numeroase țări. Această abordare vine în contextul creșterii costurilor împrumuturilor, randamentele obligațiunilor de stat de 10 ani fiind la niveluri ridicate.
Economia mondială se confruntă cu presiuni divergente, reprezentate de șocul negativ al ofertei de energie și de boom-ul investițiilor în inteligența artificială. Prețurile petrolului se mențin în jurul valorii de 100 de dolari pe baril, depășind estimările anterioare ale FMI. Kristalina Georgieva a menționat că, deși războiul din Golf s-ar putea încheia, problemele legate de prețurile ridicate la energie vor persista probabil pentru o perioadă.
Dezvoltarea inteligenței artificiale este văzută ca un factor cheie pentru soarta economiilor, putând stimula creșterea globală cu până la jumătate de punct procentual pe an. Totuși, Kristalina Georgieva avertizează că acest boom are un caracter inflaționist și poate genera un „șoc de amploare” pentru investitori în cazul unei eventuale dezamăgiri. Riscurile includ pierderea locurilor de muncă, atacurile cibernetice și posibilitatea ca modelele de IA să devină incontrolabile.
FMI monitorizează constant indicatorii macroeconomici pentru a ajusta prognozele de creștere, care au fost estimate anterior la 3% pentru 2026 și 3,4% pentru 2027. Instituția va publica noile previziuni privind evoluția economiei mondiale săptămâna viitoare, în cadrul reuniunilor anuale de la Bangkok. Aceste date sunt esențiale pentru evaluarea capacității de răspuns a statelor în fața datoriilor crescute și a volatilității piețelor de energie.