Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia South Eastern Europe și Country Head Romania, a avertizat asupra dificultăților de competitivitate ale industriei auto din România. În cadrul evenimentului de lansare a Manifestului pentru Arhitectura Economică a României, organizat de Concordia, acesta a subliniat că anumite modele de producție sunt deja mutate în afara țării. Dacia produce un model electric în Slovenia, în timp ce modelul Dacia Striker este produs în Turcia, fapt ce indică pierderea unor piețe importante.
Industria auto din România contribuie cu 14% la PIB și angajează aproximativ 200.000 de persoane, poziționând țara pe locul 6 în Europa la nivel de producție de autoturisme. Totuși, competitivitatea este amenințată de creșterea costurilor operaționale. Mihai Bordeanu a explicat faptul că prețurile energiei au ajuns la niveluri duble față de cele de acum câțiva ani, ceea ce face imposibilă dublarea prețurilor la mașini pentru a acoperi costurile.
Manifestul lansat de organizația patronală Concordia propune un plan de 10 puncte pentru a îmbunătăți poziția economică a României. Documentul pune accent pe necesitatea unui Pact Național pentru Competitivitate și pe alegerea unor sectoare strategice unde țara poate deveni lider regional. Se pune un accent deosebit pe digitalizare, având în vedere că adopția inteligenței artificiale este în prezent de doar aproximativ 5%, și pe o politică industrială orientată spre sectoare precum energia sau apărarea.
O altă problemă majoră identificată este modul de gestionare a fondurilor europene, unde s-a urmărit prea mult gradul de absorbție administrativă în detrimentul eficienței economice. În contextul noului Cadru Financiar Multianual al UE, care valorează circa 2.000 de miliarde de euro, România riscă să rateze competiția pentru fondurile din cadrul programelor precum Horizon Europe. Aceste resurse nu sunt distribuite pe bază de țară, ci se câștigă prin proiecte competitive, în confruntare directă cu state precum Franța sau Germania.
Conform organizației, România trebuie să treacă de la organizarea de grupuri de lucru la pregătirea de proiecte mature. Se propune crearea unei bănci naționale de proiecte până la finalul anului 2027 și utilizarea unui mecanism de finanțare mixtă pentru a mobiliza capitalul privat. Scopul este ca România să fie activă în procesul de scriere a regulilor europene, nu doar un simplu beneficiar de alocări financre.
Evoluția economică a României este marcată de o dependență de fluxuri de capital și consum, având o convergență incompletă în ceea ce privește productivitatea. În timp ce indicatorii de absorbție a fondurilor europene sunt relevanți, adevărata competiție se dă pe resursele destinate inovației și dezvoltării industriale. Această abordare este esențială pentru a asigura o poziție stabilă în următoarele două decenii de dezvoltare europeană.