Banca Mondială poartă discuții cu între 30 și 40 de țări pentru a le oferi asistență financiară de urgență în contextul instabilității din Orientul Mijlociu. Președintele instituției, Ajay Banga, a declarat că aceste state se confruntă cu creșterea prețurilor la energie și alte șocuri economice cauzate de conflictul regional. Negocierile au loc în contextul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate în această săptămână.
Presiunile economice asupra națiunilor în curs de dezvoltare sunt accentuate de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, precum și de dobânzile ridicate. De asemenea, perspectiva fenomenului climatic El Niño de intensitate excepțională adaugă dificultăți suplimentare acestor economii. Deși economia mondială a demonstrat o reziliență relativă, susținută de investițiile în inteligența artificială și ajustările cererii de petrol, necesarul de finanțare ar putea crește semnificativ în perioada următoare.
Instituția anticipează că cererile de finanțare vor putea atinge pragul de 50-60 de miliarde de dolari, sumă care include un fond inițial de 25 de miliarde de dolari și alte 35 de miliarde mobilizate prin redirecționarea resurselor. Dacă situația economică globală se va deteriora, Banca Mondială ar putea pune la dispoziție până la 100 de miliarde de dolari. Această sumă ar depăși pragul de 70 de miliarde de dolari alocat în timpul pandemiei.
O problemă majoră rămâne nivelul datoriei publice, țările în curs de dezvoltare urmând să achite aproximativ 400 de miliarde de dolari către creditorii externi în anul 2026. Din această sumă, o treime reprezintă exclusiv dobânzi. Pentru a atenua presiunea, Banca Mondială și FMI colaborează la mecanisme de conversie a datoriei în investiții pentru dezvoltare. În prezent, există 14 sau 15 proiecte în pregătire pentru a înlocui datoriile vechi și scumpe cu finanțări noi, mai ieftine.
În ceea ce privește capitalul privat, Banca Mondială a atras un volum record de 112 miliarde de dolari în exercițiul financiar încheiat în iunie. Această cifră este semnificativ mai mare decât cele 69 de miliarde de dolari mobilizați anterior. În total, între investițiile proprii și capitalul privat, suma atinsă este de 235 de miliarde de dolari. România este menționată în această listă, fiind printre primele zece țări beneficiare ale capitalului privat mobilizat de instituție.
Instabilitatea geopolitică actuală, marcată de conflictul din Orientul Mijlociu și de războiul din Ucraina, continuă să influențeze prețurile la energie și inflația globală. Aceste evenimente au lăsat bugetele publice ale multor state slăbite, în urma cheltuielilor din perioada pandemiei și a impactului asupra piețelor de mărfuri. Contextul de securitate regională rămâne un factor critic pentru stabilitatea economică a economiilor emergente.