Bolile cardiometabolice reprezintă o presiune economică majoră în Uniunea Europeană, generând costuri anuale care depășesc pragul de 282 de miliarde de euro. Conform datelor prezentate în cadrul evenimentului State of Health – The Milan Dialogue, aceste cheltuieli depășesc semnificativ costurile directe ale sistemelor de sănătate. O componentă critică a acestui impact financiar este reprezentată de pierderile de productivitate, care se ridică la aproximativ 47 de miliarde de euro în fiecare an la nivelul continentului.
Efectele asupra pieței muncii sunt extrem de severe, reflectând pierderile de capital uman cauzate de aceste afecțiuni. Doar în anul 2021, bolile și dizabilitățile au dus la pierderea a 256 de milioane de zile de muncă în Europa. În același interval, decesele premature au provocat pierderea a 1,3 milioane de ani de viață profesională, afectând direct capacitatea de creștere economică. Din acest motiv, la Bruxelles, sănătatea cardiovasculară este analizată tot mai des prin prisma competitivității economice.
Planul european pentru sănătatea cardiovasculară propune o schimbare de paradigmă, abordând sănătatea ca pe o investiție în participarea pe piața muncii și creștere economică pe termen lung. Experții au identificat trei direcții prioritare pentru statele membre: prevenția, diagnosticul precoce și accesul la tratament. Multe țări se confruntă cu dificultăți în identificarea timpurie a persoanelor cu risc, în monitorizarea rezultatelor medicale și în asigurarea continuității îngrijirii pacienților.
Accesul la inovație medicală rămâne o problemă majoră, cu întârzieri semnificative între aprobarea medicamentelor și disponibilitatea lor reală. Pentru medicamentele autorizate central în Uniunea Europeană între 2021 și 2024, perioada mediană de așteptare a fost de 532 de zile. Există însă disparități enorme între statele membre, intervalul de timp variind de la doar 56 de zile până la 1.201 de zile pentru ca un pacient să poată beneficia de un tratament nou.
Situația este critică și în România, unde prevalența diabetului și a obezității reflectă dimensiunea problemei europene. În 2024, peste 1,3 milioane de persoane cu vârste între 20 și 79 de ani trăiau cu diabet, ceea ce reprezintă aproximativ 9% din populația adultă. Aproape unul din doi pacienți rămâne nediagnosticat sau netratat, în timp ce obezitatea afectează circa 39% dintre adulți, fiind un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare.
Problematica sănătății publice și a costurilor medicale este o temă recurentă în analiza indicatorilor macroeconomici europeni. Evoluția acestor costuri influențează direct bugetele de stat și stabilitatea sistemelor de asigurări sociale. Monitorizarea prevalenței bolilor cronice rămâne esențială pentru gestionarea resurselor financiare și pentru menținerea forței de muncă activă în cadrul economiilor de la nivelul Uniunii Europene.