O producție de ceapă considerată rentabilă trebuie să atingă un prag de 70-80 de tone pe hectar, în condiții de utilizare optimă a tehnologiei și a resurselor. Daniel Ciuhureanu, fermier și membru al Brateșleg Grup, a subliniat că un randament de doar 50 de tone la hectar este suficient doar pentru a acoperi cheltuielile operaționale. Pentru a atinge performanța economică, este necesară o structură de teren adecvată, acces constant la apă, irigații și utilizarea unor utilaje care să mărunțească eficient solul.
Costurile de producție pentru această cultură sunt semnificative, ajungând la valori ridicate pe unitatea de suprafață. Daniel Ciuhureanu detaliază faptul că cheltuielile pe hectar se situează în jurul valorii de 30.000 de lei, fără a include etapa de recoltare. Dacă se ia în calcul și procesul de recoltare, investiția totală poate ajunge până la 50.000 de lei pe hectar. Aceste cifre impun o presiune financiară mare asupra fermierilor, care trebuie să obțină randamente mari pentru a genera profit.
Evoluția suprafețelor cultivate reflectă și riscurile asociate acestui tip de agricultură. Daniel Ciuhureanu a menționat că și-a redus considerabil suprafața cultivată cu ceapă, trecând de la aproximativ 60 de hectare pe an la doar 5-6 hectare. Deși în zona Galați s-au observat rezultate bune în sezonul actual, fermierul avertizează că specializarea ar putea fi un pariu riscant. Aceasta din cauza presiunii pieței și a faptului că România primește marfa de la vecinii Ucraina sau Moldova.
Pentru a gestiona o fermă specializată, este necesară o capacitate de investiție extrem de mare. Daniel Ciuhureanu estimează că o unitate de producție ar trebui să aibă cel puțin 20-30 de hectare și să beneficieze de investiții de peste 2,5 milioane de euro în utilaje și depozite specializate. Un alt factor critic este lipsa depozitelor, care forțează mulți producători să vândă direct de pe câmp. Acest lucru duce la o ofertă masivă într-un moment în care prețurile tind să scadă drastic.
Recuperarea investițiilor într-o fermă de ceapă este un proces pe termen lung, estimat la 12-13 ani. Pe lângă barierele financiare, dezvoltarea este limitată de birocrație, de dificultatea accesării fondurilor europene și de lipsa personalului calificat pentru gestionarea proiectelor. De asemenea, schimbările privind substanțele folosite pentru combaterea bolilor și dăunătorilor adaugă un strat suplimentar de complexitate tehnică. Logistica reprezintă, în acest context, elementul care poate face diferența între succes și eșec.
Din punct de vedere macroeconomic, importurile de legume rămân un factor relevant pentru piața internă. Conform datelor Institutului Național de Statistică, România importă anual ceapă și usturoi în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro. Deși ceapa este a treia cea mai consumată legumă din țară, după cartofi și roșii, capacitatea de producție locală trebuie să facă față cererii constante a populației.