Sectorul economic românesc traversează o perioadă de instabilitate, înregistrând peste 4.780 de insolvențe în primele opt luni ale anului 2026. Această cifră, care include atât firme, cât și persoane fizice autorizate (PFA), indică o creștere de aproape 5% față de aceeași perioadă a anului precedent. Analiza realizată de compania Sierra Quadrant evidențiază o tendință ascendentă a dificultăților financiare în rândul entităților economice din țară.
Domeniile comerțului și construcțiilor concentrează cele mai mari volume de insolvențe, reprezentând împreună aproximativ 45% din totalul cazurilor raportate. Mai exact, sectorul comerțului a înregistrat 1.082 de insolvențe, în timp ce în construcții s-au înregistrat 1.044 de cazuri. Deși volumul este cel mai mare în aceste ramuri, analiza Sierra Quadrant precizează că, raportat la numărul de firme active, construcțiile rămân sectorul cu cel mai mare risc de insolvență.
O evoluție alarmantă este observată în agricultura, care a înregistrat cea mai rapidă creștere a insolvențelor, cu un avans de peste 52%. De asemenea, datele pentru luna septembrie arată o deteriorare severă în alte segmente, precum restaurantele și HoReCa, unde numărul insolvențelor a crescut cu 233%. Transportul rutier de mărfuri a înregistrat o creștere de 73%, iar construcțiile de clădiri au urcat cu 38%, semnalând presiuni pe mai multe fronturi.
Analistul Ovidiu Neacșu, partener coordonator la Sierra Quadrant, avertizează că presiunile vor continua să crească, iar vârful acestui val de insolvențe este estimat pentru primul trimestru din 2027. Factorii determinanți sunt costurile ridicate cu energia, scăderea consumului, creditele scumpe și incertitudinea fiscală. „Iarna aceasta adună toate presiunile într-un singur moment: facturi la energie mai mari, clienți care cumpără mai puțin, credite scumpe și un stat care nu a spus încă ce taxe va cere anul viitor”, explică acesta.
Există un risc major de propagare a problemelor de lichiditate prin intermediul efectului de domino în lanțurile de aprovizionare. Multe companii se finanțează indirect prin amânarea plăților către furnizori, ceea ce transformă firmele sănătoase în rău-platnici atunci când un client important nu își onorează obligațiile. Sierra Quadrant estimează că, dacă ritmul actual de deschidere a dosarelor de insolvență se menține, numărul total de cazuri ar putea depăși pragul de 7.000 până la finalul anului 2026.
Situația insolvențelor din România reflectă o perioadă de dificultăți macroeconomice, în care sectoarele de bază precum construcțiile și comerțul sunt puternic afectate de costurile de operare. Din punct de vedere regional, creșteri semnificative de insolvențe au fost observate în județele Vaslui, cu un avans de 108%, Bistrița-Năsăud cu 78% și Vrancea cu 69%, în timp ce în Cluj, Bihor și Timiș s-au înregistrat scăderi.