Comisia propune rectificarea bugetului Uniunii Europene pentru anul 2026 cu o sumă de 4,206 miliarde EUR, destinată acoperirii plăților din cadrul politicii de coeziune și al dezvoltării rurale. Această cerere de fonduri suplimentare este prezentată în cadrul proiectului de buget rectificativ nr. 3 pentru 2026, care a fost deja discutat în Comisia pentru bugete a Parlamentului European. Suplimentarea vizează creșterea capacității de plată pentru programele deja existente, nu crearea de noi anvelope de finanțare.
Din totalul de 4,206 miliarde EUR solicitate, execulutivul propune alocarea a 2 miliarde EUR pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și a alteia 2 miliarde EUR pentru Fondul social european Plus (FSE+). O parte din resurse, respectiv 206 milioane EUR, va fi direcționată către sectorul dezvoltării rurale. Această decizie vine ca răspuns la ritmul accelerat de implementare a programelor 2021–2027, în care autoritățile de management au selectat deja proiecte care acoperă 74% din anvelopa politicii de coeziune, comparativ cu 50% în aceeași perioadă a anului 2025.
Necesarul de fonduri a apărut după ce noile prognoze transmise de statele membre în luna iulie au indicat faptul că și o rectificare anterioară, care majorase creditele de plată cu 5,36 miliarde EUR, nu va fi suficientă. Obiectivul principal al acestei noi intervenții bugetare este reducerea volumului de cereri de plată care ar putea rămâne neacoperite la 31 decembrie. Prin această măsură, se urmărește diminuarea presiunii financiare asupra bugetului european pentru exercițiul fiscal din 2027, asigurând un flux constant de rambursări către beneficiari.
În ceea ce privește impactul asupra contribuțiilor naționale, veniturile mai mari decât prognoza din amenzi și resurse proprii tradiționale ar putea reduce contribuțiile bazate pe VNB ale statelor membre cu aproximativ 1,703 miliarde EUR. Pentru România, proiectul de buget indică o scădere a contribuției cu aproximativ 34,3 milioane EUR față de rectificarea anterioară. Este important de menționat că această scădere nu reprezintă un transfer direct de bani către România, ci o ajustare a părții de finanțare pe care statul trebuie să o asigure către bugetul UE.
Pentru România, această rectificare este de o importanță strategică, având în vedere că țara gestionează unul dintre cele mai mari portofolii de coeziune din Uniune, cu un acord de parteneriat de aproximativ 31,5 miliarde EUR pentru perioada 2021–2027. Totuși, suplimentarea liniilor FEDR și FSE+ nu garantează o alocare națională fixă, deoarece plățile efective vor depinde strict de cheltuielile eligibile declarate și de cererile de rambursare transmise către Comisie. Execuția financiară rămâne condiționată de progresul real al proiectelor la nivel național sau regional.
În cadrul Uniunii Europene, procesul de finanțare presupune o distincție clară între angajamente și plăți. Angajamentul reprezintă suma pe care UE o poate aloca juridic unui program sau proiect, în timp ce creditul de plată este instrumentul care permite achitarea efectivă a facturilor și a cererilor de rambursare. Această diferență explică necesitatea rectificărilor bugetare periodice, chiar și în absența lansării unor programe noi, pe măsură ce proiectele contractate trec de la faza de selecție la cea de implementare și cheltuieli efective.