Confederația Patronală Concordia, organizația care unește peste 4.200 de companii, a lansat Manifestul pentru Arhitectura Economică a României. Acest document reprezintă un plan în 10 puncte prin care mediul de afaceri solicită autorităților un angajament ferm pentru creșterea competitivității economiei. Propunerea vine într-un moment decisiv, în contextul negocierilor pentru noul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 și formării unui nou Guvern.
Paul Aparaschivei, directorul executiv al Confederației, a avertizat că România a devenit mai scumpă fără a crește productivitatea, căzând la locul 61 în clasamentul global al competitivității. El a subliniat că investițiile mari nu sunt suficiente dacă rămân doar insule de performanță, fiind necesar ca tehnologia și capitalul să ajungă și la IMM-uri. Această scădere a poziției globale este considerată un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat.
O de la alte probleme de productivitate, Ondrej Safar, membru în Board-ul Concordia, a semnalizat că România dispune de cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană. Totodată, Mihai Bordeanu, care este Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe și Country Head Romania, a menționat că prețul energiei afectează industria auto. Acesta a precizat că două dintre viitoarele modele de autoturisme Dacia nu vor mai fi produse în România.
Miza financiară este uriașă, România urmând să primească 60 de miliarde de euro prin Planul Național și Regional de Parteneriat. Totuși, Concordia atrage atenția asupra celor 400 de miliarde de euro din Fondul European pentru Competitivitate și Horizon Europe. Aceste fonduri nu sunt alocate direct, ci se câștigă prin proiecte competitive, în raport cu state precum Germania, Franța, Olanda sau Suedia.
Organizația subliniază că România trebuie să treacă de la monitorizarea gradului de absorbție a fondurilor la o abordare bazată pe rezultate economice reale. Companiile membre oferă expertiză tehnică și capacitate de cofinanțare, solicitând în schimb predictibilitate fiscală și legislativă. Manifestul avertizează că timpul pierdut în grupuri de lucru în detrimentul pregătirii proiectelor este un avantaj oferit competitorilor europeni.
În prezent, economia românească se confruntă cu provocări legate de costurile ridicate, în contextul în care prețul energiei rămâne un factor critic. Această situație este marcată de o perioadă de incertitudine, în care problemele fiscale și procesele de reformă pot influența stabilitatea economică. Eficiența în utilizarea fondurilor europene rămâne un punct central pentru a asigura o convergență reală prin creșterea capacității de export și producție.