Confederația Patronală Concordia a prezentat oficial Manifestul pentru Arhitectura Economică a României, un document strategic structurat în zece puncte. Prin acest plan, mediul de afaceri solicită un angajament ferm din partea Guvernului, a Parlamentului, a partidelor politice și a întregii societăți. Obiectivul central este transformarea modului în care economia locală interacționează cu resursele externe, trecând de la simpla absorbție a fondurilor europene la dezvoltarea unor industrii cu un nivel ridicat de competitivitate.
Momentul lansării acestui manifest este considerat critic de către Concordia, deoarece coincide cu procesul de negociere a regulilor pentru noul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. În același timp, România se află într-o etapă de formare a noului Guvern, un context pe care organizația îl consideră decisiv. Această perioadă va influența poziția economică a țării în următoarele două decenii, de aceea este necesară o agendă procompetitivitate.
Noul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene implică o sumă de aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Din acest buget total, România ar putea beneficia de o alocare estimată la circa 60 de miliarde de euro prin intermediul Planului Național și Regional de Parteneriat. Această sumă reprezintă resurse care pot fi utilizate pentru dezvoltarea economică, însă abordarea necesară este una de strategie de lungă durată.
Concordia subliniază că adevărata luptă pentru resurse se desfășoară în cadrul celor aproximativ 400 de miliarde de euro disponibile în Fondul European pentru Competitivitate și Horizon Europe. Spre deosebire de alte alocări, aceste fonduri nu sunt distribuite pe bază de țară, ci sunt câștigate prin proiecte individuale. Competiția pentru aceste resurse este directă și implică state europene precum Germania, Franța, Olanda sau Suedia.
Strategia propusă pune accent pe capacitatea de a câștiga proiecte într-un mediu competitiv, nu doar pe gestionarea unor alocări fixe. Obiectivul este ca economia românească să nu rămână doar un recipient pentru fonduri, ci să construiască o bază industrială solidă. Această abordare este esențială pentru a asigura o poziționare favorabilă în cadrul noilor structuri financiare europene care vor intra în vigoare în perioada următoare.
Contextul economic actual este marcat de o serie de transformări și decizii la nivel regional și național. În timp ce în Italia se discută eliminarea unor taxe pentru vehicule, în România se urmăresc schimbări structurale importante. Aceste dinamici evidențiază importanța unei planificări strategice pentru a maximiza beneficiile din cadrul parteneriatelor europene și pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung.