Condițiile legislative, administrative și financiare impuse în sectorul gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) îngreunează activitatea companiilor și reduc presiunea concurențială pe piață. Un studiu realizat de Consiliul Concurenței indică faptul că aceste cerințe, aplicate simultan, pot limita atât intrarea noilor operatori, cât și menținerea celor existenți. Această situație afectează capacitatea întregului sistem de a gestiona volumele tot mai mari de echipamente electrice și electronice (EEE) care ajung la finalul ciclului de viață.
Reglementările introduse odată cu noua legislație din 2024 au făcut condițiile de autorizare și licențiere considerabil mai stricte față de alte categorii de deșeuri. Pentru organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR), licențierea este condiționată de deținerea unei cote de piață de cel puțin 5% pentru o categorie de EEE și de constituirea unei garanții de două milioane de lei către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Această garanție trebuie acoperită din surse proprii sau credite, fără a utiliza fondurile colectate prin Timbrul verde.
Impactul acestor măsuri se reflectă în scăderea numărului de organizații colective, de la 19 în perioada 2021-2023, la o estimare de 14 OTR pentru anul 2026. Consiliul Concurenței subliniază că ineficiențele procedurale și cerințele de certificare, precum conformarea la standardele CENELEC, impun investiții masive în infrastructură și personal calificat. Acest proces de conformare devine accesibil în principal operatorilor mari, care dețin resurse financiare și tehnice solide, marginalizând astfel organizațiile mici și mijlocii.
Sistemul de gestionare a DEEE funcționează pe principiul răspunderii extinse a producătorului (REP), prin care producătorii și importatorii răspund financiar pentru deșeurile generate. În România, contribuțiile financiare pentru gestionarea acestor deșeuri sunt mai mari decât în alte state europene. În 2023, contribuția aferentă a fost de aproximativ 4,4 euro/locuitor, o valoare superioară celor din Olanda, care înregistrează 3,3 euro/locuitor, sau din Italia, unde cifra este de 1,7 euro/locuitor.
Problemele de comparabilitate afectează și procesul de selecție a furnizorilor, deoarece fiecare OTR utilizează subcategorii proprii pentru stabilirea tarifelor. De exemplu, în 2026, tarifele pentru telefoanele mobile au variat între 0,1 lei și 2,5 lei pe bucată, ceea ce înseamnă o diferență de 25 de ori între cel mai mic și cel mai mare preț. Consiliul Concurenței recomandă Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) să realizeze o analiză de impact și să standardizeze subcategoriile de EEE pentru a permite o comparație obiectivă a ofertelor.
Eficiența colectării deșeurilor a cunoscut o evoluție semnificativă în perioada recentă, rata estimată de colectare urcând de la 33% în 2020 la 57% în 2025. Totuși, infrastructura de tratare rămâne concentrată geografic, existând o asimetrie majoră între regiuni. La nivelul anului 2024, aproximativ o treime din județele României nu dețineau nicio unitate de tratare autorizată, în timp ce Bucureștiul și județul Ilfov cumulau 40 de unități de tratare a deșeurilor electronice.