Condițiile legislative, administrative, financiare și tehnice impuse în sectorul gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) îngreunează activitatea companiilor din domeniu. Conform unui studiu realizat de Consiliul Concurenței, aplicarea simultană a acestor cerințe poate limita atât intrarea noilor operatori pe piață, cât și menținerea celor existenți. Această situație reduce presiunea concurențială și afectează capacitatea sistemului de a gestiona volumele tot mai mari de echipamente electrice și electronice.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a subliniat că obiectivele de mediu trebuie susținute prin reguli clare, proporționale și ușor de aplicat. Suprapunerea cerințelor de licențiere, autorizare și certificare riscă să limiteze accesul operatorilor și să pună presiune pe capacitatea de gestionare a DEEE. Această dinamică poate avea efecte directe asupra costurilor suportate atât de producători, cât și de consumatori, motiv pentru care se recomandă soluții mai puțin restrictive.
Noile prevederi legislative din 2024 au impus condiții de licențiere mult mai stricte pentru organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR) decât pentru alte categorii de deșeuri. Acestea includ necesitatea deținerii unei cote de piață de cel puțin 5% pentru o categorie de EEE și constituirea unei garanții de două milioane de lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). Garanția trebuie acoperită din surse proprii sau credite, fără a utiliza sumele colectate prin Timbrul verde.
Efectul acestor măsuri este vizibil în scăderea numărului de OTR, care au trecut de la 19 în perioada 2021-2023 la doar 14 unități estimate pentru anul 2026. În același timp, operatorii de tratare trebuie să respecte standardele CENELEC, implicând investiții masive în echipamente și personal calificat. Lipsa organismelor de certificare acreditate la nivel național și necesitatea parteneriatelor obligatorii cu producători sau OTR fac procesul de conformare accesibil în principal marilor operatori.
Infrastructura de tratare prezintă o distribuție inegală pe teritoriul țării, ceea ce amplifică riscurile de concentrare. La nivelul anului 2024, aproximativ o treime din județele României nu dețineau nicio unitate de tratare autorizată, în timp ce Bucureștiul și județul Ilfov cumulau 40 de unități. Această asimetrie geografică, combinată cu înăsprirea condițiilor de autorizare, generează riscuri de scădere a capacității de tratare și de creștere a dependenței de un număr limitat de operatori.
Sistemul de gestionare a DEEE funcționează pe principiul răspunderii extinse a producătorului (REP), prin care producătorii și importatorii răspund financiar pentru deșeurile generate. În România, costurile sunt acoperite de Timbrul verde, o contribuție plătită de consumatori. În 2023, contribuția pentru gestionarea DEEE a fost de aproximativ 4,4 euro/locuitor în România, o valoare mai mare decât în Olanda (3,3 euro/locuitor) sau în Italia (1,7 euro/locuitor).
context_missing: false