Consiliul Fiscal a emis o avertizare privind posibilitatea ca deficitul bugetar cash din acest an să atingă nivelul de 6,25% din PIB. Instituția menționează că, deși deficitul raportat la nouă luni a fost de 3,8% din PIB, o cifră mult mai mică decât cea de 5,35% din anul precedent, rezultatele trebuie analizate cu atenție. Analiza ține cont de riscurile identificate și de dinamica macroeconomică actuală a economiei românești.
În ceea ce privește sumele de zeci de miliarde de lei menționate în discuțiile publice, Consiliul Fiscal recomandă o abordare echilibrată. Instituția precizează că aceste sume nu ar trebui omise din calculele execuției bugetare, având în vedere monitorizarea atentă realizată de Comisia Europeană și de agențiile de rating. Expertiza indică faptul că execuția bugetară este supusă unei supravegeri stricte, ceea ce limitează posibilitatea de a manipula datele financiare.
Instituția a clasificat ceea ce este numit generic „întârzieri de plată” în mai multe categorii specifice. Acestea includ eventuale întârzieri în achitarea facturilor pentru programul Anghel Saligny, rambursări la plata TVA sau nevoi neprevăzute ale unor ministere, precum în sectorul sănătății. De asemenea, pot apărea obligații intempestive, cum sunt sumele câștigate de magistrați în instanță, sau presiuni cauzate de suprapunerea proiectelor PNRR, care necesită cofinanțări și prezintă decalaje în rambursarea banilor de la Comisia Europeană.
Rectificarea bugetară actuală are rolul de a actualiza nivelurile veniturilor și cheltuielilor în raport cu execuția curentă. Aceasta vizează asigurarea fondurilor pentru activitatea ordonatorilor principali de credite, inclusiv pentru achiziția de medicamente și servicii medicale, sau pentru asistența oferită elevilor și persoanelor cu handicap. Totodată, rectificarea suplimentează bugetul Ministerului Muncii cu 3,32 mld. lei pentru pensii și pe cel al Ministerului Sănătății cu 72 mil. lei, după ajustări pentru salarii și unități de primiri urgențe.
Criza politică recentă a influențat semnificativ gestionarea finanțelor publice, îngreunând emiterea de obligațiuni și asigurarea fluxurilor de lichidități. Această perioadă de incertitudine a afectat evoluția economiei și a alimentat aversiunea față de risc, explicând parțial scăderea investițiilor străine directe. În acest context, instalarea unui guvern cu puteri depline a fost considerată necesară pentru a evita prelungirea crizei și pentru a asigura necesarul de finanțare a deficitului și a datoriei publice.
Monitorizarea deficitului bugetar este un proces critic pentru stabilitatea financiară a României, fiind influențat de indicatori precum PIB-ul și nivelul de absorbție al fondurilor europene. În cadrul procedurii de deficit excesiv, respectarea angajamentelor este evaluată prin metodologia europeană (ESA), care utilizează înregistrarea pe bază de angajamente. Această metodă diferă de execuția cash, fiind protejată împotriva efectelor amânării unor plăte, asigurând astfel o imagine mai stabilă a disciplinei fiscale în fața partenerilor internaționali.