Consiliul Fiscal estimează că deficitul bugetar cash din cursul acestui an ar putea ajunge la nivelul țintei de 6,25% din PIB. Această prognoză este formulată sub rezerva unor riscuri identificate în raportul instituției, bazându-se pe coordonatele revizuite ale construcției bugetare și pe evoluția execuției din primele nouă luni ale anului. Rectificarea bugetară actuală este considerată o urgență pentru a elimina întârzierile la plata unor facturi și pentru a asigura continuitatea unor servicii esențiale.
Analiza subliniază că întârzierea adoptării rectificării bugetare a fost cauzată de o criză politică majoră, care a generat incertitudine și a afectat evoluția economiei. Această situație a alimentat aversiunea față de risc și a contribuit probabil la diminuarea investițiilor străine directe în economia națională. În paralel, mediul internațional ostil, marcat de războaie, creșterea prețurilor la energie și materii prime și înăsprirea politicilor monetare ale FED și BCE, a lovit suplimentar în economia autohtonă.
Rectificarea bugetară vizează asigurarea fondurilor pentru activitatea unor ordonatori principali de credite până la sfârșitul anului, inclusiv pentru achitarea medicamentelor și materialelor medicale. De asemenea, sunt necesare resurse pentru programele destinate elevilor și persoanelor cu handicap grav, precum și pentru plata restanțelor înregistrate de unitățile administrativ-teritoriale și spitalelor publice. Procesul de rectificare include și suplimentări pentru Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale cu 3,32 mld. lei și pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu 1,47 mld. lei.
În ceea ce privește execuția bugetară, Consiliul Fiscal menționează că deficitul cash de 3,8% din PIB raportat de Ministerul Finanțelor la novembrie este inferior celui de anul trecut. Totuși, există riscuri legate de întârzierile de plată, care pot include achitarea facturilor pentru programul Anghel Saligny sau obligații intempestive, precum sumele câștigate de magistrați în instanță. Un alt factor de presiune este suprapunerea proiectelor din PNRR, care necesită cofinanțări și prezintă un decalaj în rambursarea banilor din partea Comisiei Europene.
Riscul pentru execuția bugetară este influențat semnificativ de rata de absorbție a fondurilor europene și de posibile șocuri externe. Consiliul Fiscal avertizează că, deși ajustarea deficitului în 2025 și 2026 a ajutat la evitarea unei retrogradări a riscului suveran, orice blocaj în consolidarea fiscală poate face această scădere de rating iminentă. Piața monitorizează atent cotațiile împrumuturilor suverane, acestea reflectând percepția asupra stabilității politice și a capacității de a gestiona deficitul.
Evoluția indicatorilor macroeconomici rămâne un punct de atenție, având în vedere că deficitul contului curent al balanței de plăți este proiectat de Consiliul Fiscal la 7,7% din PIB în 2026. Această valoare depășește semnificativ pragul de 4% stabilit de Comisia Europeană în cadrul Procedurii de Dezechilibre Macroeconomice. Monitorizarea absorbției fondurilor structurale și de coeziție rămâne esențială pentru menținerea echilibrului fiscal și pentru implementarea reformelor structurale necesare economiei.