Consiliul Fiscal European (CFE), organism consultativ independent al Comisiei Europene, a emis un avertisment privind riscurile asociate utilizării frecvente a flexibilității în aplicarea normelor fiscale ale Uniunii Europene. Conform informațiilor furnizate de Reuters, acumularea de excepții poate afecta direct credibilitatea cadrului bugetar actual. Organismul subliniază că extinderea clauzei derogatorii naționale, inițial concepută pentru cheltuielile de apărare, pentru a acoperi și măsurile de reziliență energetică, reprezintă o problemă majoră pentru stabilitatea regulilor.
Problema centrală identificată de CFE constă în faptul că aceste derogări pot diminua eficiența reformelor fiscale recent implementate. Președintele CFE, Pieter Hasekamp, a subliniat că, deși fiecare excepție poate părea justificată din punct de vedere politic, reglementările sunt judecate prin acumularea de precedente. El a avertizat că un cadru legislativ afectat la fiecare nou șoc economic riscă să își piardă scopul final, afectând astfel integritatea întregului sistem de monitorizare a cheltuielilor.
În acest context, Consiliul a punctat necesitatea unor îmbunătățiri în mai multe direcții critice pentru funcționarea sistemului. Printre acestea se numără modul în care Comisia Europeană evaluează respectarea regulilor și metodologia de calcul a abaterilor de la traiectoria recomandată a cheltuielilor. De asemenea, este necesară o transparență sporită privind măsurile discreționare privind veniturile și o evaluare mai riguroasă a reformelor și investițiilor care permit statelor membre perioade de ajustare fiscală mai lungi.
Noile reguli fiscale, care au intrat în vigoare în aprilie 2024, impun acorduri individuale între fiecare stat membru și Comisia Europeană pentru reducerea anuală a datoriei. Statele europene dispun de un interval de între patru și șapte ani pentru a reduce deficitul și datoria către limitele europene stabilite la 3% și 60% din PIB. Până în prezent, doar Bulgaria a făcut obiectul unei consecințe procedurale prin deschiderea unei noi proceduri de deficit excesiv.
Situația fiscală a UE s-a îmbunătățit mai puțin decât se anticipa în planurile naționale, în ciuda unei creșteri economice peste așteptări în 2025. Datoria guvernamentală a UE a crescut de la 81% din PIB în 2024 la 82% în 2025, iar Comisia Europeană estimează că aceasta va depăși pragul de 84% din PIB în anul 2026. Această evoluție are loc sub presiunea necesității de a crește cheltuielile pentru securitate, apărare și tranziția verde.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici și a sustenabilității datoriilor publice rămâne un pilon central pentru stabilitatea zonei euro. Evoluția raportului dintre datoria publică și produsul intern brut (PIB) este un indicator cheie utilizat de instituțiile europene pentru a evalua capacitatea de plată a statelor membre și pentru a preveni crizele de solvabilitate care pot afecta întregul bloc economic.