Consiliul Fiscal recomandă ajustarea vârstei de pensionare în funcție de evoluția speranței de viață a cetățenilor din România. Această propunere apare ca o soluție pentru gestionarea dificultăților de la pilonul 1, în contextul creșterii exponențiale a cheltuielilor. În prezent, deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), din care se plătesc pensiile și diversele indemnizații sociale, a ajuns la nivelul de 52 de miliarde de lei.
Situația este agravată de faptul că, în următorul an, se estimează că între 700.000 și un milion de români vor ieși din câmpul muncii. Acest fenomen ar putea duce la un punct de inflexiune în care numărul de pensionari va depăși numărul de angajați. Conform datelor de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, vârsta de pensionare în România ar putea ajunge la 67 de ani până în anul 2060, în timp ce în Danemarca aceasta ar putea atinge 74 de ani.
Evoluția ratei de înlocuire reprezintă un alt semnal de alarmă pentru viitorul economiei. În prezent, aceasta este de 47%, însă, conform studiilor CFA, la finalul perioadei estimate în 2070, raportul dintre prima pensie și ultimul salariu ar putea scădea la doar 25-30%. Această scădere semnificativă va transforma pensiile de la stat în sume de subzistență, ceea ce impune o pregătire timpurie pentru venituri complementare din alte surse de economisire.
Pentru a compensa scăderea veniturilor, specialiștii recomandă utilizarea diversificată a pilonilor 2, 3 și 4. În prezent, fondurile de pensii de la pilonul 2 au înregistrat un randament de 19,2%, având active de peste 250 de miliarde de lei. Cristian Pascu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, subliniază importanța disciplinei și a investițiilor pe termen lung în fonduri facultative pentru a asigura un trai decent după încetarea activității.
În contextul actual, legislația a permis deja extinderea perioadei de activitate până la vârsta de 70 de ani, cu acordul angajatorului. Adrian Mitroi, profesor la ASE, sugerează că persoanele care pot rămâne active pot beneficia de un sistem de bonusare a punctelor de pensie. Această abordare vizează atât menținerea capacității de muncă a populației, cât și asigurarea unor venituri mai stabile prin diverse instrumente de investiții și portofolii de risc.
Problemele de sustenabilitate ale sistemului de pensii din România sunt vizibile de aproximativ două decenii, de la perioada 2007-2008, când bugetul asigurărilor sociale a fost pe excedent. În ultimii ani, cheltuielile extraordinare și majorările de pensii au dus la un deficit bugetar de 9,3%, ceea ce a impus înghețarea pensiilor în anii 2025 și 2026, indicând o fragilitate structurală a sistemului de protecție socială.