Consiliul Fiscal avertizează asupra necesității urgente de a repara finanțele publice ale României, într-un context marcat de o situație politică internă complicată. După căderea guvernului Bolojan în mai 2026, ca urmare a unei moțiuni de cenzură, procesul de consolidare bugetară se confruntă cu o criză politică prelungată. Această instabilitate complică eforturile de ajustare într-un mediu internațional tot mai nefavorabil, punând sub semnul întrebării capacitatea instituțională de a continua reformele necesare.
Economia românească traversează o perioadă de ajustare dură, după ce a trăit mult peste posibilitățile reale din cauza unor politici bugetare greșite. În 2026, datoria publică a ajuns la peste 60% din PIB, o creștere semnificativă față de nivelul de 35% din PIB înregistrat în 2019. Această evoluție este alimentată de un sindrom acut al deficitelor gemene, unde atât deficitul bugetar, cât și cel de cont curent sunt mari, fiind finanțate în proporție de peste 55% prin împrumuturi.
În ciuda acestor provocări, agențiile de rating Fitch și Moody’s au menținut ratingul suveran al României, datorită corecției remarcabile a deficitului bugetar. În 2024, deficitul a fost de 9,3% din PIB, scăzând la 7,9% în 2025, cu o prognoză de aproximativ 6% pentru anul 2026. Reducerea a fost realizată prin înghețarea salariilor și pensiilor, alături de creșterea taxelor precum TVA și accizele, măsuri considerate inevitabile pentru o ajustare rapidă.
Costul economic și social al acestui proces de corecție este considerabil, afectând puterea de cumpărare a cetățenilor și mediul de afaceri. Creșterea economică a fost extrem de modestă, înregistrând doar 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, în ciuda efortului investițional al statului. Pentru anul 2026, deși fondurile europene vor sprijini economia, există riscul unei recesiuni ușoare din cauza impactului sever al consolidării bugetare.
O reformă critică menționată este cea a salarizării unitare, care ar trebui să corecteze inechitățile și să asigure predictibilitate în sectorul bugetar. Deși pierderea a 770 milioane euro reprezintă un cost pentru buget, reforma este esențială pentru credibilitatea politicii economice și pentru ratingul suveran. Se recomandă ca pentru anul 2027, cheltuielile cu salariile și pensiile să nu depășească ritmul de creștere al dinamicii PIB-ului nominal.
Pe termen lung, România trebuie să vizeze un deficit de aproximativ 5,5% în 2027 și un surplus bugetar primar pentru a stabiliza datoria publică. Nivelul veniturilor fiscale în România este de circa 29% din PIB, o cifră mult sub media UE, care depășește 40%. Eficiența colectării și combaterea evaziunii sunt vitale pentru a atinge obiectivul de un deficit de 3% din PIB până în 2030 și pentru viitoarea aderare la Zona Euro.