Datele oficiale publicate marți de INS indică o scădere a consumului final de energie electrică în România cu 4,3% în primele șate luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție este susținută de o scădere majoră a consumului populației, care a înregistrat un minus de 11,9%. De asemenea, segmentul iluminatului public a cunoscut o reducere de 7%, în timp ce consumul din economie a scăzut cu 1,8%.
În ceea ce privește balanța comercială a energiei, România a raportat o creștere a exporturilor de energie electrică cu 11,5%, totalizând 9 mld. kWh în perioada ianuarie-iulie 2026. În același timp, volumul importurilor a suferit o scădere de 9,5%, ajungând la un nivel de 10 mld. kWh. Un aspect important este creșterea consumului propriu tehnologic în cadrul rețelelor și al stațiilor de transformare, care a avansat cu 13,3%.
Structura producției de energie electrică a fost marcată de variații în segmentele tradiționale și de o expansiune a surselor regenerabile. Termocentralele au contribuit cu 29% la producția totală, în scădere cu 8%, în timp ce hidrocentralele au reprezentat 28%, în creștere cu 16%. Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă a generat aproximativ 18% din producția locală, înregistrând o scădere de 12% față de perioada similară din anul trecut.
Segmentul energiei regenerabile a înregistrat performanțe notabile, în special în zona fotovoltaică. Producția din segmentul fotovoltaic a crescut masiv, cu 41,5%, ajungând la o pondere de 13,5% din totalul național. De asemenea, centralele eoliene au înregistrat un avans de 6,7%, reprezentând 12% din producția de energie electrică. Resursele de energie electrică au fost de 40356,5 milioane kWh, un nivel similar cu cel raportat în primele șapte luni ale anului 2025.
Resursele de energie primară au prezentat o tendință de scădere, totalizând 18138,0 mii tone echivalent petrol (tep). Această valoare reprezintă o scădere de 1201,2 mii tep față de perioada ianuarie-iulie 2025. În aceeași perioadă, resursele de energie primară au scăzut cu 6,2%, în timp ce resursele de energie electrică au înregistrat o creștere marginală de 0,1%.
Evoluția consumului și a producției de energie electrică are loc într-un context în care resursele de energie primară sunt influențate de disponibilitatea surselor naturale. De exemplu, debitul Dunărei poate influența activitatea hidrotehnica, însă în cazul actual, aspectele legate de lucrările de dragaj sunt determinate și de expirarea contractelor de execuție. Această dinamică este relevantă pentru stabilitatea fluxurilor de energie în sistemul național.