Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a subliniat necesitatea unei schimbări fundamentale în modelul de creștere economică al României. În cadrul unui summit european dedicat companiilor în dificultate, acesta a indicat faptul că modelul actual, bazat pe consum și pe deficite publice, cedează locul unui nou mecanism. În acest nou scenariu, rolul central trebuie să fie asumat de investiții și de capitalul privat, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.
Analiza prezentată de Cosmin Marinescu evidențiază indicatori economici îngrijorători pentru perioada actuală. Creșterea PIB este estimată sub pragul de 1% atât pentru anul 2024, cât și pentru anul 2025, menținând un ritm slab. În ceea ce privește inflația, aceasta a cunoscut o scădere semnificativă pe parcursul verii, de la valori de peste 10% la aproximativ 6%. Totodată, deficitul bugetar este într-o tendință de creștere, îndreptându-se spre un nivel de circa 6% din PIB pe întregul an.
Viceguvernatorul a abordat problema companiilor care înregistrează pierderi, explicând că aceste entități reprezintă o problemă pentru banca centrală. Cosmin Marinescu a menționat că situația firmelor afectate influențează calitatea activelor băncilor și eficacitatea transmisiei politicii monetare. Companiile care se bazează pe datorii pe termen scurt sau pe credit comercial pot face ca deciziile BNR privind dobânzile să fie aplicate în mod neuniform și asimetric în întreaga economie.
Un aspect critic discutat în cadrul summitului este modul în care firmele gestionează pierderile financiare. Cosmin Marinescu a explicat că o companie poate recunoaște pierderea în bilanț sau o poate pune în circulație prin furnizori neplătiți. Această a doua variantă, deși mai puțin vizibilă, poate deveni persistentă și periculoasă. Viceguvernatorul a susținut că restructurarea timpurie este esențială pentru a păstra afacerile viabile și a preveni distrugerea valorii economice prin întârziere.
Pentru a susține această tranziție, Cosmin Marinescu a enumerat câteva soluții necesare pentru mediul de afaceri. Acestea includ implementarea unor proceduri de insolvență eficiente, stabilirea unor reguli transparente pentru garanții, utilizarea creditării garantate și diversificarea surselor de finanțare. El a subliniat că reziliența economică se construiește prin politici prudente aplicate în perioadele de prosperitate, nu doar prin intervenții punctuale în momentele de dificultate economică.
Contextul macroeconomic actual este marcat de o incertitudine constantă, fiind influențat de tensiuni geopolitice și riscuri climatice. Consolidarea bugetară și utilizarea eficientă a fondurilor europene sunt considerate condiții esențiale pentru stabilitate. O conduită fiscală prudentă din partea statului este necesară pentru a permite politicii monetare să protejeze stabilitatea prețurilor și să ofere predictibilitate economică, facilitând astfel procesul de reechilibrare economică menționat de autorități.