Perspectivele economiei României pentru anul 2026 sunt descrise ca fiind rezervate sau chiar negative, ceea ce ar putea conduce la o situație de stagflație. Această avertizare a fost transmisă de Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, în cadrul unei conferințe de specialitate. Acesta a subliniat că după două perioade de evoluții economice modeste, cu rate de creștere de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, contextul macroeconomic rămâne extrem de dificil pentru țară.
Conform declarațiilor lui Cosmin Marinescu, economia traversează o perioadă marcată de incertitudini internaționale suprapuse peste cele generate de situația politică și guvernamentală internă. Această stare de incertitudine crește costul deciziilor economice, impunând prudența și responsabilitatea ca criterii esențiale în conduita politicilor economice. Viceguvernatorul a menționat că scăderea consumului și un output-gap puternic negativ semnalează necesitatea unei tranziții către un nou model de creștere care să nu mai fie bazat pe deficite.
În ceea ce privește inflația, aceasta a intrat pe o traiectorie descendentă, scăzând de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, prin reduceri de circa 4 puncte procentuale. Totuși, prognozele indică faptul că inflația poate depăși sensibil pragul de 6% la sfârșitul anului curent, cu o revenire în intervalul țintei abia în ultimul trimestru din 2027. Această evoluție complică gestionarea stabilității prețurilor pe termen mediu.
Pe partea de finanțe publice, deși se consemnează o reducerea consistentă a deficitului bugetar, datoria publică a depășit nivelul de referință de 60% din PIB. Această situație generează o creștere îngrijorătoare a cheltuielilor cu dobânzile, care sunt estimate la peste 3% din PIB pentru bugetul anului curent. Consolidarea bugetară trebuie să continue într-un mod susținut și credibil și în anul 2027 pentru a asigura stabilitatea fiscală.
Cosmin Marinescu a explicat că modelul actual bazat pe forță de muncă ieftină și exporturi cu valoare adăugată mică își atinge limitele, deoarece avantajul de cost se erodează pe măsură ce veniturile se apropie de media europeană. Noul model de creștere trebuie să se concentreze pe extinderea lanțurilor de producție locale, creșterea productivității muncii și stimularea investițiilor în tehnologii și capital uman. Această schimbare este vitală pentru a trece de la statutul de destinație pentru costuri reduse la cel de partener credibil.
În contextul economic actual, indicatorii de creditare privată au arătat o creștere în luna august, cu un sold de peste 476 mld. lei, în timp ce împrumuturile în lei ale populației au majorat cu 8,9%. Totodată, finanțările în valută ale companiilor au înregistrat o creștere de 20,9%. Aceste date reflectă dinamica recentă a fluxurilor financiare într-un mediu în care gestionarea sustenabilă a bugetului și a investițiilor rămâne o prioritate majoră pentru stabilitatea pe termen lung.