Indicatorii macroeconomici ai României au prezentat evoluții mixte în raport cu primele șapte luni ale anului 2026. În timp ce deficitul bugetar a înregistrat o scădere semnificativă, costul asigurării împotriva riscului de neplată a datoriei suverane rămâne la un nivel ridicat. Conform unei analize realizate de CC Tax, deși există progrese în gestionarea bugetului, piața financiară continuă să perceapă un risc de țară semnificativ pentru România.
Deficitul bugetar a cunoscut o reducere de 37% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Mai exact, deficitul a scăzut de la 3,99% din PIB în primele șapte luni ale anului 2025 la 2,34% din PIB în aceeași perioadă a anului 2026. Această evoluție este susținută și de creșterea încasărilor din TVA, care au depășit cu 18,56 miliarde de lei nivelul înregistrat în primele șapte luni ale anului anterior, contribuind la consolidarea veniturilor de stat.
În paralel, rata inflației a coborât de la peste 10% în iunie la 6,2% în august. Această scădere a adus inflația sub nivelul dobânzii de politică monetară a Băncii Naționale a României pentru prima dată în peste un an. Totuși, indicatorul de credit default swap (CDS), care măsoară costul asigurării împotriva riscului de neplată a datoriei suverane, este de 144 de puncte de bază, un nivel de aproximativ două ori mai mare decât cel din Oman sau Indonezia.
Presiunea financiară este vizibilă și pe piața titlurilor de stat, unde randamentul obligațiunilor României cu maturitatea de doi ani este de 6,52%. Această cifră reprezintă cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, conform datelor furnizate de CC Tax. Un astfel de cost ridicat de finanțare pune presiune atât pe bugetul de stat, care trebuie să acopere necesarul de finanțare, cât și asupra companiilor și a populației.
Situația economică este marcată de o discrepanță între realitatea fiscală și percepția investitorilor. Deși veniturile din TVA au crescut și deficitul este mai mic, investitorii solicită în continuare o primă de risc ridicată. Această realitate afectează mediul de afaceri, în contextul în care companiile operează într-un mediu cu cerere internă mai slabă și costuri de finanțare ridicate, în timp ce procesul de ajustare macroeconomică este încă în desfășurare.
Evoluția indicatorilor de risc și a randamentelor obligațiunilor de stat rămâne un subiect de monitorizare atentă pentru stabilitatea economică. În contextul actual, ajustarea macroeconomică este considerată un proces continuu, fiind influențată de capacitatea de a menține controlul asupra inflației și de a recâștiga încrederea investitorilor pentru a reduce costurile de finanțare pe termen lung.