În primele opt luni ale anului 2026, numărul de firme și persoane fizice autorizate care au intrat în insolvență a ajuns la 4.782 de entități. Această cifră reprezintă o creștere de 4,85% față de aceeași perioadă a anului 2025, conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului. Fenomenul a atins un punct critic în primul semestru, când s-au înregistrat 3.855 de proceduri noi, un avans de 12,36% și cel mai înalt nivel pentru un prim semestru din ultimii opt ani.
O analiză realizată de Sierra Quadrant evidențiază o lipsă gravă de prevenție în rândul antreprenorilor români. Pentru fiecare companie care solicită protecție înainte de insolvență, există aproape 40 de entități care ajung direct în procedură. Din acest motiv, experții estimează că doar 2-3 firme din 100 încearcă efectiv să implementeze măsuri de salvare a afacerii înainte ca situația financiară să devină iremediabilă.
Gestionarea deficitară a fluxului de numerar este identificată ca o eroare majoră, deoarece cifra de afaceri sau profitul contabil nu reflectă disponibilitatea banilor în cont. Între livrarea mărfii și încasarea efectivă a banilor pot exista intervale lungi, iar anul trecut durata medie de plată a unei facturi între companii a ajuns la 144 de zile. Această situație forțează companiile să își finanțeze activitatea din resurse proprii, riscând crize de lichiditate severe.
O altă problemă critică este utilizarea amânării plăților către furnizori ca formă de finanțare, o practică riscantă în perioade de instabilitate. Ovidiu Neacșu, partener coordonator al Sierra Quadrant, explică faptul că companiile românești preferă această metodă în detrimentul creditelor bancare. Această abordare poate declanșa un efect de domino în economie, deoarece întârzierile de plată se propagă în lanț între toți actorii economici implicați.
Lipsa capitalului propriu reprezintă un alt factor de vulnerabilitate, având în vedere că acesta funcționează ca un tampon financiar împotriva pierderilor. În perioada analizată, gradul agregat de îndatorare al companiilor nefinanciare a fost de 140,5%, iar aproximativ 35% dintre firme depășeau pragul de semnal de 200%. Nevoi de recapitalizare pentru firmele cu capitaluri sub limita legală au fost estimate la aproximativ 160,5 miliarde de lei, conform datelor BNR.
Situația datoriilor fiscale rămâne una dintre cele mai presionante presiuni pentru afacerile românești. La sfârșitul trimestrului al doilea din 2026, 48.028 de companii aveau obligații fiscale restante, cu un total de 77,6 miliarde de lei. Aceste acumulări de datorii, alături de utilizarea banilor destinați TVA-ului pentru activitatea curentă, sunt semnale clare ale erodării fiabilității unei afaceri, conducând adesea direct către insolvență.