Numărul companiilor și al persoanelor fizice autorizate care intră în insolvență în România urmează să continue să crească pe parcursul acestei ierni. Analiza realizată de experții de la Sierra Quadrant avertizează că presiunea economică va atinge un punct maxim la începutul anului 2027. Datele recente arată o accelerare alarmantă în anumite domenii, în special în sectorul HoReCa, unde numărul insolvențelor a crescut cu 233% în luna septembrie, urmat de transportul rutier de mărfuri și construcții.
În primele opt luni ale anului, au fost înregistrate 4.782 de cazuri de insolvență, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 5% față de perioada similară din 2025. Primul semestru a fost marcat de un ritm scăzut, cu 3.855 de proceduri noi, o creștere de 12,4% față de perioada precedentă. Luna septembrie a adus însă o schimbare de trend, cu 869 de dosare deschise, acesta fiind cel mai ridicat nivel lunar înregistrat în ultimii ani de la monitorizarea acestor date.
Contextul macroeconomic complică situația firmelor, deoarece PIB-ul a scăzut în primul semestru, iar inflația a depășit pragul de 10% la începutul verii. Vânzările din comerțul cu amănuntul au suferit o scădere de 5,7%, lăsând companiile între clienți cu putere de cumpărare redusă și costuri operaționale în creștere. Această presiune este accentuată de faptul că salariile reale rămân sub nivelul înregistrat anul trecut, în condițiile în care gospodăriile au cheltuit cu 2,5% mai puțin în primul semestru.
Sectorul energetic reprezintă un alt factor critic, având în vedere că piața gazelor s-a liberalizat pentru companii începând cu data de 1 aprilie. Prețul angro pentru gaze s-a dublat între lunile februarie și septembrie, iar contractele pentru perioada iarna 2026-2027 sunt tranzacționate în jurul valorii de 380 de lei pe MWh. În ceea ce privește electricitatea, prețurile pentru primul trimestru din 2027 sunt estimate între 861 și 905 lei pe MWh, ceea ce poate decide supraviețuirea unor fabrici sau restaurante.
Costul banilor și fluctuațiile valutare adaugă dificultăți suplimentare, dobânda-cheie a BNR fiind menținută la 6,5%, ceea ce face creditele scumpe pentru entitățile economice. În același timp, euro a atins un maxim istoric de peste 5,35 lei în luna octombrie, afectând companiile care își realizează veniturile în lei, dar au cheltuieli de import sau chirii în euro. Pe lângă acestea, incertitudinea fiscală legată de impozitarea clădirilor nerezidențiale la valoarea de piață din 2027 crește presiunea asupra bilanțurilor.
Situația insolvențelor reflectă o vulnerabilitate structurală a economiei românești, în care creditul bancar pentru companii reprezintă doar aproximativ 20% din PIB. Această cifră este semnificativ mai mică decât în Polonia, Cehia sau Ungaria, unde ponderea este de 50%, sau față de media Uniunii Europene, care depășește 100%. Din cauza acestui deficit de finanțare, multe firme românești utilizează amânarea plăților către furnizori ca o formă de împrumut comercial, un mecanism care devine extrem de periculos în perioadele de scădere a consumului.