Jurnalistul economic Cristian Grosu a avertizat că România se află într-un moment istoric de necesitate a schimbării modelului său economic actual. Acesta consideră că strategia de creștere bazată pe consumul de produse de import, finanțat prin împrumuturi scumpe, a ajuns la capăt de drum. Dacă nu se implementează o nouă direcție, România riscă să devină o economie periferică în următorii cinci ani, pierzându-și capacitatea de a conta pe scena internațională.
Analiza sa evidențiază faptul că anul 2024 a marcat un punct critic, cu un deficit de aproximativ 9,3%, o valoare comparabilă cu cea din perioada crizei din 2008-2009. În ciuda acestui deficit masiv, creșterea economică obținută prin direcționarea banilor către consum a fost de doar 0,9%. Cristian Grosu califică această cifră drept halucinantă, subliniind că modelul actual a lovit de un prag de sus din care nu mai poate progresa.
O problemă majoră identificată este suprapunerea crizei politice interne cu presiunile externe, într-un context în care costurile de împrumut sunt în creștere. Cristian Grosu menționează că scăderea consumului este o tendință observată și în Uniunea Europeană, ceea ce impune o reevaluare a structurii economice naționale. Fără o alternativă solidă, țara ar putea rămâne blocată într-un rol de simplu producător de ambalaje pentru industrii străine.
Lipsa unui Guvern funcțional în ultimele luni a generat o perioadă de incertitudine care afectează atât aparatul guvernamental, cât și sectorul privat. Cristian Grosu observă că funcționarii din ministere lucrează la un randament scăzut, așteptând noi direcții, în timp ce antreprenorii amână investițiile din cauza teamei de taxe sau a schimbărilor legislative. Această stagnare duce la o încetinire drastică a ritmului de lucru și la o mișcare mai lentă a capitalului.
Pentru noul Executiv, prioritatea absolută trebuie să fie menținerea procesului de stabilizare macroeconomică, descrisă de jurnalist ca fiind fundația unei case. Cristian Grosu explică faptul că, deși stabilitatea nu este vizibilă la suprafață, fără ea întreg sistemul se poate prăbuși. Din acest motiv, procesul de nominalizare a unui premier pare să fie legat de necesitatea de a menține „robinetele strânse” pentru a asigura echilibrul financiar.
Contextul economic global este marcat de o reașezare geopolitică amplă și de tensiuni între Occident și blocul format din Rusia, China și Iran. Pe fondul acestor schimbări, circuitele comerciale și hărțile energetice se resetează, influențând direct stabilitatea economiilor naționale. În acest peisaj complex, capacitatea de a absorbi datorii mari devine o provocare majoră pentru statele care nu reușesc să atingă o creștere economică robustă.
context_missing: false