Sistemele de pensii globale se confruntă cu o criză demografică majoră, alimentată de creșterea speranței de viață și scăderea ratei natalității. Această evoluție pune sub semnul întrebării capacitatea fondurilor de a susține plățile către generațiile viitoare, conform informațiilor furnizate de CNBC. Presiunea financiară este resimțită atât de planurile cu beneficii definite, cât și de cele cu contribuții definite, pe măsură ce cererea de plăți crește.
Problema este descrisă de Sebastien Betermier, director executiv al International Centre for Pension Management, ca fiind o „bombă cu ceas”. Acesta subliniază că longevitatea sporită transformă imediat sistemele de pensii în obligații financiare suplimentare, deoarece fondurile trebuie să acopere perioade mult mai lungi de viață. În unele cazuri, beneficiarii au ajuns la vârste de 107 sau 108 ani, ceea ce extinde considerabil durata plăților necesare.
Raportul Marsh CFA Institute Global Pension Index 2026 evidențiază gravitatea situației prin date statistice alarmante. Dintre cele 55 de sisteme analizate, 43 prezintă rate ale fertilității sub nivelul de înlocuire de 2,1 copii pentru fiecare femeie, iar 23 au rate sub 1,5 copii. În paralel, speranța de viață la vârsta de 65 de ani în regiunile dezvoltate a crescut cu 50,9% față de anul 1950, adăugând aproximativ 20 de ani de viață.
Sistemele bazate pe principiul redistribuirii sunt cele mai vulnerabile în fața scăderii numărului de angajați activi. În Statele Unite, Fondul fiduciar pentru asigurările de bătrânețe și urmași ar putea să își epuizeze rezervele în trimestrul al patrulea din 2032. Chiar și schemele bazate pe acumulare sunt afectate, deoarece plățile către pensionari pot depăși nivelul contribuțiilor noi încasate, forțând fondurile să își regândească strategiile de investiții.
Pentru a compensa deficitul, multe fonduri de pensii adoptă strategii de investiții cu risc sporit. Aceasta include orientarea către active complexe, precum capital privat, infrastructură sau credit privat, pentru a genera randamentele necesare. Jean-Pierre Aubry, de la Boston College, menționează că fondurile publice din SUA dețin doar aproximativ 20% din active în obligațiuni, restul fiind investit în acțiuni și active private, ceea ce crește expunerea la riscuri.
Evoluția demografică este un fenomen global care afectează indicatorii de stabilitate economică pe termen lung. Scăderea raportului dintre numărul de angajați și cel al pensionarilor este un factor critic pentru finanțarea serviciilor de îngrijire și a pensiilor. Guvernele ar putea utiliza politici de imigrație sau progrese tehnologice pentru a atenua aceste presiuni, însă sustenabilitatea sistemelor actuale rămâne o provocare majoră pentru economiile naționale.