Cultivarea mentei a devenit o afacere extrem de profitabilă în Serbia, oferind fermierilor venituri care pot atinge 7.000 de euro pe hectar. În timp ce în România menta crește spontan în zone umede, în Serbia aceasta este tratată ca o cultură comercială bine structurată. Diferența majoră rezidă în standardizarea produsului și în prezența unei infrastructuri de procesare care transformă materia primă în produse cu valoare adăugată.
La nivel de producție, un kilogram de mentă uscată se vinde pe piață între 4 și 5 euro, iar un hectar poate genera până la 1.500 de kilograme de frunze uscate. În acest scenariu, veniturile totale per hectar sunt estimate între 6.000 și 7.000 de euro, în condițiile unor costuri de înființare și întreținere de aproximativ 2.000 de euro. Aceste costuri includ săditul, forța de muncă, irigarea și procesul de uscare, rezultând un profit net de circa 5.000 de euro pe hectar.
Cererea pentru mentă provine în principal din industriile farmaceutică și alimentară, pentru producția de ceaiuri, siropuri, uleiuri esențiale sau produse cosmetice. În Serbia, menta cultivată ecologic se vinde pe piețele de export cu un preț cu până la 30% mai mare. Producătorii locali beneficiază de un circuit comercial stabilit, unde cumpărătorii vin adesea direct la fermă, iar cei care dețin propriile distilerii sau uscătoare obțin venituri suplimentare.
În România, problema nu este capacitatea de creștere a plantei, ci lipsa soiurilor specifice, precum Mentha × piperita, care necesită condiții controlate de irigare și sol pregătit. Menta sălbatică de pe marginea drumurilor are un profil chimic variabil, fiind nepotrivită pentru industria de masă. De asemenea, agricultura de plante aromatice a suferit un declin masiv de la 1990, când suprafața cultivată a scăzut de la 40.000 de hectare la doar câteva mii în prezent.
Lipsa infrastructurii de procesare este un obstacol major, deoarece majoritatea distileriilor și uscătorilor au dispărut după schimbul de regim economic. Fără unități de procesare locală, materia primă rămâne fără valoare adăugată, forțând mulți producători să importe plante procesate din alte țări. Totuși, prin intervenția DR-18 din Programul Național de Dezvoltare Rurală, fermierii pot accesa fonduri nerambursabile de până la 100.000 de euro pentru modernizarea culturilor sau achiziția de utilaje.
Această oportunitate de finanțare poate acoperi costurile pentru unități de condiționare, depozitare sau procesare la nivel de fermă. Deși condițiile climatice din România sunt similare cu cele din Serbia, sectorul are nevoie de un lanț organizat care să includă soiuri potrivite și contracte sigure. Fondurile europene pot ajuta la reconstruirea infrastructurii de care industria de plante medicinale și aromatice are nevoie pentru a deveni competitivă.
context_missing: false