România trebuie să își schimbe modelul de creștere economică prin focusarea pe productivitate și reducerea dependenței de împrumuturile externe, a declarat Dan Bucșa, Macro Strategist la Wellington Management, în cadrul Concordia Summit 2026. Economistul a subliniat că modelul actual nu mai poate susține ritmuri ridicate de dezvoltare, mai ales în contextul unei competiții globale pentru capital care s-a intensificat semnificativ. România se confruntă cu o situație în care potențialul de creștere este limitat la un interval de doar 1%-1,35%.
Evoluția productivității reprezintă unul dintre principalele semnale de alarmă pentru economia românească. Dan Bucșa a indicat faptul că, în ultimul deceniu, productivitatea din România a crescut cu mai puțin de 1% pe an, un ritm insuficient pentru a atrage investiții majore. Soluția propusă nu constă în reducerea salariilor în sectorul privat, ci în implementarea unor politici industriale care să accelereze investițiile și să susțină creșterea eficienței economice pe termen lung.
Competitivitatea României a suferit o scădere vizibilă în raport cu alte state europene. Dacă acum cinci-zece ani România se situa în primele cinci economii europene privind competitivitatea costului muncii, raportul dintre productivitate și salarii a coborât sub media europeană. În prezent, țara se află sub nivelul unor state precum Italia, Portugalia sau Spania, fiind afectată de costurile ridicate ale energiei, de birocrație, de incertitudinea fiscală și de cheltuielile pentru infrastructură.
Sectorul financiar al statului român prezintă, de asemenea, vulnerabilități legate de nivelul îndatorării. Dan Bucșa a menționat că România ocupă anul acesta locul al treilea la nivel global ca emitent de datorie în valută forte, după Arabia Saudită și Mexic, fiind înaintea Poloniei. Această poziție indică un volum foarte mare de împrumuturi externe raportat la dimensiunea economiei, ceea ce impune continuarea ajustării fiscale și reducerea necesarului de finanțare a statului.
Revoluția inteligenței artificiale reprezintă un factor critic de diferențiere între economii. În timp ce SUA și China sunt lideri globali, cu cheltuieli de capital pentru AI care depășesc 800 de miliarde de dolari în SUA în acest an, Europa rămâne un simplu consumator de tehnologie. Dan Bucșa a avertizat că firmele trebuie să echilibreze costul adoptării tehnologiilor noi cu riscul pierderii de oportunități, deoarece amânarea investițiilor poate deveni extrem de costisitoare pe termen lung.
Pentru a contracara acest flux de capital către Statele Unite, Europa are nevoie de o piață bursieră unificată. Fragmentarea actuală a burselor naționale este descrisă ca o formă de naționalism financiar care crește costurile pentru companii, inclusiv pentru cele din România. Integrarea piețelor de capital și alinierea politicilor fiscale sunt esențiale pentru a permite economiilor europene să concureze eficient cu marile puteri tehnologice globale.