Președintele Camerei Consultanților Fiscali, Dan Manolescu, a analizat posibilele direcții de intervenție fiscală ale Guvernului pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat. În cadrul emisiunii „Harta de impact”, desfășurată miercuri, 28 octombrie, expertul a subliniat necesitatea de a aborda anumite excepții fiscale actuale. Acestea vizează segmentul câștigurilor de capital, unde dobânzile sunt taxate cu 10%, chiriile cu 8%, iar veniturile din lichidare cu 10%.
Dan Manolescu a indicat faptul că ar putea apărea modificări în zona acestor excepții fiscale. Un aspect critic este procedura de infringement deschisă recent de Comisia Europeană, care vizează taxarea veniturilor din câștigurile de capital realizate prin intermediari români. Această procedură este considerată de Comisia Europeană o încălcare a tratatului, deoarece intermediarii români sunt discriminați față de ceilalți actori din Uniunea Europeană prin această formă de taxare.
Pentru a rezolva această problemă, Dan Manolescu a propus două scenarii de intervenție din partea ministerului. Prima variantă ar presupune extinderea taxării și către intermediarii străini, însă aceasta este considerată dificil de aplicat în practică. A doua opțiune, descrisă ca fiind varianta ușoară, ar reprezenta eliminarea acestui tip de taxare în favoarea unei cote generale de 16% pentru toate acțiunile vândute, fie că acestea sunt tranzacționate direct sau prin bursă.
În ciuda acestor posibile schimbări, Dan Manolescu a evaluat impactul lor financiar ca fiind limitat. El a menționat că aceste măsuri ar putea aduce la buget doar zeci sau sute de milioane, ceea ce este nesemnificativ în raport cu necesitățile statului. Guvernul are mențiunea de a reduce deficitul bugetar cu aproximativ 20 de miliarde de lei până în anul 2027, o țintă care necesită resurse mult mai vaste decât cele generate de aceste ajustări fiscale.
Situația financiară a statului este marcată de presiunea necesității reducerii deficitului bugetar la nivelul de 3%. Dan Manolescu a subliniat că atingerea acestui prag este un obiectiv extrem de dificil de realizat. Această dificultate este cauzată în principal de costurile mari aferente dobânzilor și de necesitatea dotărilor masive din zona militară, elemente care pun presiune pe resursele disponibile în cadrul bugetului de stat.
Reducerea deficitului bugetar este un proces complex care implică monitorizarea constantă a indicatorilor macroeconomici și a cheltuielilor publice. În România, respectarea limitelor de deficit impuse de normele europene este esențială pentru stabilitatea financiară. Această dinamică este influențată direct de capacitatea statului de a colecta venituri fiscale eficiente și de a gestiona cheltuielile de capital și de funcționare într-un context de creștere a costurilor de finanțare.