România traversează o perioadă marcată de turbulențe economice și politice semnificative, în care efectele conflictului de la graniță se suprapun peste conflictele interne și presiunile asupra nivelului de trai, a avertizat miercuri Daniel Dăianu. Președintele Consiliului Fiscal a vorbit la lansarea celei de-a doua ediții a Indexului Sentimentului Economic NewMoney.ro – INSCOP, organizat la Academia de Studii Economice din București. Acesta a descris situația actuală prin termenul de „El Nino economic”, subliniind impactul evoluțiilor externe asupra stabilității naționale.
Daniel Dăianu a declarat că există un risc major ca rezultatele corecției bugetare să fie anulate de ceea ce se întâmplă la nivel internațional. Economistul a menționat că viteza de corecție este un factor decisiv și a criticat lipsa de luciditate în mediul politic, referindu-se la un „război civil” intern. De asemenea, acesta a avertizat că traiectoria scăderii inflației s-ar putea schimba din cauza înăspririi condițiilor de politică monetară de către băncile centrale, care vor continua acest proces.
Analiza prognozei economice indică faptul că în anul 2026 se va produce o recesiune de aproximativ 1%, însă Daniel Dăianu nu anticipează o recesiune în 2027. În ceea ce privește politicile de control al prețurilor, președintele Consiliului Fiscal a susținut că plafonările la produsele de bază ar trebui prelungite pentru a asigura stabilitatea. El a subliniat că această măsură nu este o formă de populism, ci o necesitate bazată pe luciditate, într-un context în care inflația se reduce, dar nivelul prețurilor nu scade.
Datele barometrului economic arată că populația rămâne puternic pesimistă, deși se observă o ameliorare marginală a percepției generale. Indicele Sentimentului Economic NewMoney.ro – INSCOP a urcat de la -39,5 puncte în iunie la -38,1 puncte în septembrie, pe o scală de la -100 la +100. Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a explicat că această evoluție indică o normalizare a incertitudinii, populația adaptându-și deciziile la ideea că dificultățile economice vor persista pe termen lung.
Inflația percepută este principalul factor de pesimism, 86,1% dintre respondenți estimând că prețurile vor crește în următoarele șase luni. Totodată, veniturile reprezintă o sursă de presiune, deoarece 42,3% dintre români au raportat o diminuare a veniturilor în ultimele 12 luni. În schimb, se observă o creștere a intențiilor de economisire: interesul pentru depozite bancare în lei a urcat de la 20,6% la 27,4%, iar intenția de a cumpăra euro a crescut de la 17% la 24,1%.
Contextul geopolitic rămâne unul tensionat, cu implicații directe asupra stabilității economice regionale. În timp ce Kremlinul susține că poziția sa pentru negocierile de pace cu Ucraina nu se schimbă, discuțiile internaționale continuă să influențeze piețele. Aceste dinamici externe, care includ și presiuni asupra resurselor energetice și decizii politice la nivel global, contribuie la incertitudinea menționată de experții economici în cadrul indicatorilor de sentiment din România.