Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a emis un mesaj dur din Budapesta, în care susține că economia României traversează o perioadă de prăbușire cauzată de deciziile politice. Acesta a subliniat că implementarea măsurilor de consolidare fiscală a dus la o creștere negativă a economiei în cursul acestui an. Conform analizei sale, comprimarea excesivă a cererii, chiar și în condițiile creșterii investițiilor publice, face ca stagnarea sau scăderea economică să fie rezultate inevitabile pentru România.
Președintele Consiliului Fiscal a criticat dur modul în care este gestionat deficitul bugetar, menționând că acesta a sărit în anul 2024 cu aproape 3% din PIB. Daniel Dăianu a atribuit această evoluție negativă miopiei și comportamentului unor politicieni, numindu-i analfabeți în domeniul finanțelor. El a susținut că decidenții politici tind să invoce lipsa de educație financiară a cetățenilor pentru a justifica erorile, când, în realitate, marile deficite sunt rezultatul deciziilor luate la nivel de guvernare.
În ceea ce privește prognozele bugetare, Consiliul Fiscal indică faptul că bugetul de stat ar putea atinge o țintă cash de 6,25% în acest an. Această cifră depășește prognosticul oficial elaborat de Guvern, care a estimat un deficit de 6,2% din PIB. Analiza evidențiază o presiune constantă asupra bugetului public, în condițiile în care nu mai există spațiu pentru creșteri suplimentare ale cotelor de taxare, fapt ce generează o stare de nervozitate în rândul populației.
Raportul Consiliului Fiscal identifică mai multe categorii de factori care pot cauza întârzieri de plată sau presiune bugetară. Printre acestea se numără eventualele întârzieri în achitarea facturilor pentru programul Anghel Saligny, rambursările la plata TVA și nevoile neprevăzute ale unor ministere. De asemenea, obligațiile care apar intempestiv, precum sumele câștigate de magistrați în instanță, și necesitatea de a asigura cofinanțări pentru proiectele din PNRR, contribuie la solicitarea resurselor bugetare.
Situația actuală este agravată de faptul că criza politică prin care trece România întârzie procesul de rectificare bugetară. Această instabilitate a generat o perioadă de incertitudine care afectează direct economia țării. Daniel Dăianu a reiterat necesitatea unei rigoare fiscale sporite, subliniind că politicienii trebuie să înțeleagă mai bine mecanismele financiare, deoarece ei sunt cei care creează cadrul în care cetățenii operează, nu invers.
Gestionarea deficitului bugetar și consolidarea fiscală reprezintă provocări majore pentru stabilitatea macroeconomică a României în perioada actuală. Monitorizarea indicatorilor de deficite prin raportările Consiliului Fiscal este esențială pentru evaluarea sănătății finanțelor publice. Aceste date oferă o perspectivă asupra capacității statului de a-și onora obligațiile de plată și de a finanța proiectele de dezvoltare strategică prevăzute în cadrul planurilor de investiții naționale.