Nivelul datoriei globale a franchizat pragul de 365 de trilioane de dolari în prima jumătate a anului 2026, conform datelor furnizate de Institutul Internațional de Finanțe (IIF). Această cifră reflectă o creștere semnificativă de peste 10 trilioane de dolari raportată doar în ultimele șase luni de activitate economică. Îndatorarea cumulată include obligațiile financiare ale statelor, companiilor și gospodăriilor, reprezentând o presiune constantă asupra economiilor întregii planete.
Creșterea datoriei este susținută în mod preponderent de piețele emergente, care au contribuit cu un avans de aproximativ 6,5 trilioane de dolari în acest interval. Statele Unite și China sunt menționate ca fiind principalii contributori la acumularea acestui volum masiv de datorii la nivel mondial. În acest context, datoria publică a Statelor Unite este estimată la aproximativ 41,4 trilioane de dolari, în timp ce China deține un nivel de 22,5 trilioane de dolari.
Problema centrală nu este definită doar de volumul total, ci și de costul ridicat al finanțării în contextul actual al dobânzilor. În economiile dezvoltate, cheltuielile pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale tranzacționate internațional au depășit 3,3 trilioane de dolari în ultimele 12 luni. Această sumă depășește investițiile globale estimate în inteligență artificială, de 2,6 trilioane de dolari, precum și cheltuielile pentru energie curată, care se ridică la 2,3 trilione de dolari.
La nivel european, situația datoriei publice variază semnificativ între statele membre, reflectând dimensiunile economiilor naționale. Franța are o datorie publică estimată la 4,2 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă 118,5% din PIB, în timp ce Italia înregistrează 3,7 trilioane de dolari. Germania se poziționează la un nivel de 3,5 trilioane de dolari, oferind o imagine diversificată a poverii de îndatorare în raport cu resursele economice disponibile în regiune.
Japonia rămâne un caz particular, având o datorie publică estimată la 8,7 trilioane de dolari, cu un raport față de PIB apropiat de 199%. Riscul financiar major apare atunci când guvernele trebuie să refinanțeze obligațiuni vechi la rate de dobândă mult mai mari. Acest proces poate declanșa un cerc vicios în care costurile de finanțare crescute majorează deficitele bugetare, forțând statele să apeleze la noi împrumuturi pentru a acoperi necesarul de capital.
Raportul dintre datoria totală și produsul intern brut mondial se situează în jurul valorii de 310%. Deși această proporție este mai mică decât vârful atins la începutul anului 2021, scăderea raportului este parțial explicată de creșterea PIB-ului nominal sub influența inflației. Analiza sustenabilității datoriilor depinde de factori precum moneda de contractare, maturitatea obligațiilor și capacitatea statelor de a genera venituri constante.