Nivelul datoriei la nivel global a înregistrat o creștere semnificativă, depășind pragul de 365.000 de miliarde de dolari. Conform unui studiu realizat de Institute of International Finance (IIF), raportat de CNBC, datoria mondială a crescut cu o sumă de 10.000 de miliarde de dolari doar în intervalul primei jumătăți a anului curent. Această evoluție reflectă o presiune financiară tot mai mare asupra economiilor la nivel global.
Institute of International Finance (IIF) semnalează o situație critică pentru anumite economii dezvoltate, precum Statele Unite, Japonia, Franța și Marea Britanie. Aceste țări se confruntă cu deficite care rămân persistent ridicate și cu o creștere a cheltuielilor legate de dobânzi. Fenomenul de creștere a costurilor cu datoria este o problemă care, în trecut, era asociată în principal cu economiile emergente aflate sub presiune financiară directă.
Costurile cu serviciul datoriei au ajuns la niveluri care depășesc investiții majore în sectoare strategice. Anul trecut, economiile dezvoltate au achitat peste 3.300 de miliarde de dolari doar pentru dobânzile obligațiunilor guvernamentale tranzacționate internațional. Această sumă este mai mare decât cheltuielile globale pentru inteligență artificială, care sunt de 2.600 de miliarde de dolari, decât cele pentru apărare, de 3.100 de miliarde, sau decât cele pentru energie curată, de 2.300 de miliarde de dolari.
IIF avertizează că datoria a devenit o problemă de natură politică, generând un cerc vicios între deciziile luate în timpul alegerilor și soluțiile pe termen scurt. Pe măsură ce dobânzile de referință continuă să crească, costurile serviciului datoriei vor urca puternic. În același timp, presiunile structurale cauzate de cheltuielile pentru pensii publice și pentru sănătate rămân, în mare parte, nerezolvate la nivelul multor guvernamentele.
Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a solicitat guvernelor să prioritizeze consolidarea fiscală. Aceasta trebuie să includă reducerea nivelului datoriei și asigurarea faptului că băncile centrale își îndeplinesc mandatul privind stabilitatea prețurilor. De asemenea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a subliniat că majorarea randamentelor obligațiunilor impune eforturi pentru limitarea și redistribuirea cheltuielilor publice, precum și pentru îmbunătățirea eficienței sectorului public.
Gestionarea sustenabilă a datoriilor publice necesită reforme care să permită guvernelor să reacționeze la eventuale șocuri economice viitoare. Consolidarea veniturilor și îmbunătățirea eficienței sectorului public sunt elemente esențiale pentru menținerea capacității de răspuns a statelor. Fără aceste măsuri, vulnerabilitățile pe termen lung pot compromite stabilitatea financiară în fața creșterii costurilor de finanțare și a presiunilor bugetare constante.