Datoria acumulată la nivel mondial a depășit pragul critic de 365.000 de miliarde de dolari în prima jumătate a anului 2026. Această cifră reflectă o creștere de aproximativ 10.000 de miliarde de dolari înregistrată în doar șase luni de zile. Datele furnizate de Institute of International Finance (IIF) evidențiază o evoluție alarmantă a indicatorilor de îndatorare globală, care include datorii ale guvernelor, gospodăriilor, instituțiilor financiare și companiilor nefinanciare din peste 100 de economii.
Analiza indică faptul că, deși creșterea din acest an este mai redusă comparativ cu perioada aceeași din 2025, când datoria a avansat cu circa 21.000 de miliarde de dolari, nivelul total a atins un nou record. O parte importantă a acestui impuls provine din economiile emergente, care au acumulat aproximativ 6.500 de miliarde de dolari în primele șase luni ale anului. În acest segment, datoria a ajuns la circa 110.600 de miliarde de dolari, având China printre principalii contributori la această creștere.
În ceea ce privește economiile mature, datoria totală a ajuns la aproximativ 255.000 de miliarde de dolari. Problema centrală nu este doar volumul datoriei, ci și costul ridicat al finanțării acesteia prin randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen mediu și lung. State precum Statele Unite, Japonia, Franța și Marea Britanie se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a cheltuielilor necesare pentru plata dobânzilor, o situație care în trecut era asociată exclusiv cu economiile emergente.
Anul trecut, economiile dezvoltate au achitat peste 3.300 de miliarde de dolari doar pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale tranzacționate internațional. Această sumă depășește cheltuielile globale estimate pentru domenii precum inteligența artificială, apărarea sau energia curată. Întrucât dobânzile rămân la niveluri ridicate, o parte tot mai mare din veniturile publice poate fi direcționată către serviciul datoriei, limitând astfel spațiul de manevră al guvernelor pentru alte investiții sau cheltuieli structurale.
Economiștii avertizează că presiunile politice, precum alegerile, pot îngreuna adoptarea unor politici de consolidare fiscală necesare pentru reducerea vulnerabilităților pe termen lung. Guvernele trebuie să gestioneze simultan cheltuieli structurale în creștere pentru sănătate și pensii, în condiții de dobânzi mari. Această presiune asupra finanțelor publice este accentuată de faptul că o parte tot mai mare din resursele statului este consumată de plata intereselor, în detrimentul altor priorități de dezvoltare economică.
În contextul acestor cifre, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a semnalat în raportul său pentru 2026 că guvernele și companiile vor împrumuta aproximativ 29.000 de miliarde de dolari de pe piețele financiare în acest an. Această sumă este cu 4.000 de miliarde de dolari mai mare decât în anul 2024, confirmând tendința de creștere a costurilor de finanțare pe piețele globale de capital.