Datoria administrației publice a ajuns la aproximativ 1.205 miliarde de lei în luna iulie 2026, înregistrând o creștere față de nivelul de 1.197 miliarde de lei raportat în iunie. Această evoluție a dus raportul datoriei la Produsul Intern Brut la 60,4%, de la un prag anterior de 60%. Creșterea a fost susținută de un avans semnificativ al împrumuturilor pe termen scurt, care au urcat de la 54,52 miliarde de lei la 60,54 miliarde de lei.
Structura financiară a statului este dominată de titlurile de stat, care însumează 961,41 miliarde de lei, în timp ce restul de 219,4 miliarde de lei sunt reprezentate de alte împrumuturi. Majoritatea acestor obligații, respectiv 1.144 miliarde de lei, sunt contractate pe termen mediu și lung. Din punct de vedere al monedelor de finanțare, statul utilizează leul, euro și dolari americani, cu valori de 536,23 miliarde de lei, 539,9 miliarde de lei și 125,79 miliarde de lei, respectiv.
Administrația publică centrală deține cea mai mare parte a acestui volum, datoria sa crescând la 1.177 miliarde de lei în iulie, față de 1.169 miliarde de lei în iunie. Din această sumă, 1.116 miliarde de lei sunt datorii pe termen mediu și lung. Expunerea centrală este împărțită între euro, echivalentul a 532,7 miliarde de lei, și moneda națională, cu o valoare de 515,7 miliarde de lei, ceea ce face ca cursul de schimb să influențeze valoarea datoriei.
O schimbare importantă apare în segmentul datoriei interne, care a urcat la 607,386 miliarde de lei în iulie, de la 596,145 miliarde de lei în iunie, reprezentând 30,5% din PIB. În contrast, datoria externă a înregistrat o scădere ușoară, de la 600,91 miliarde de lei în iunie la 597,6 miliarde de lei în iulie. La nivel local, datoria administrațiilor publice a crescut la 27,73 miliarde de lei, comparativ cu 27,28 miliarde de lei în luna precedentă.
Evoluția indicatorilor de datorie publică reflectă o presiune financiară constantă asupra bugetului de stat, în condițiile în care nivelul de 60,4% din PIB reprezintă un reper critic. Statul trebuie să gestioneze simultan finanțarea cheltuielilor curente, a investițiilor și plata dobânzilor. Capacitatea de control a deficitului bugetar și condițiile de împrumutare vor determina direcția acestor valori în perioada următoare, având în vedere necesarul de finanțare pentru rambursarea obligațiilor la scadență.
Monitorizarea raportului dintre datoria publică și PIB este esențială pentru stabilitatea macroeconomică, deoarece acest indicator indică capacitatea de rambursare a statului. În România, gestionarea acestui sold de datorie implică un echilibru între necesarul de investiții și menținerea unui profil de risc sustenabil în fața creditorilor externi și interni, într-un context în care fluctuațiile cursurilor de schimb pot modifica valoarea totală a împrumuturilor în lei.